Cete de cetățeni turmentați asistă prostiți la ping-pong-ul de bășici umede emise de câteva săptămâni de autoritățile competente pe subiectul liberalizării pieței de energie. Cei mai mulți doar asistă, nedumeriți, dar destui s-au lăsat convinși de urgența de a-și schimba furnizorul, de teama celor 10-15 lei în plus plătiți la factură, așa încât au apărut cozile la ghișeele ENEL și timpii de așteptare de zeci de minute la roboții telefonici ai marilor furnizori de energie.
Ca una care a mai trăit asta (trecerea la piața concurențială în 2016, apoi revenirea la aia reglementată în 2019, de bine ce mi-a fost la aia concurențială) am purces la documentarea acestei noi liberalizări cu calmul bătrânesc dat de senzația de déjà vu. Oricum vei alege și oricât de rapid o vei face, tot nu vei fi tu ăla care câștigă, așa că principalul sfat este să iei o gură de aer, să numeri până la câteva sute și să aștepți să se liniștească isteria de acum. Schimbarea furnizorului va putea fi făcută cu calm și mai târziu, când media va găsi alte subiecte acute de inflamare.
Situația de fapt: 6 milioane de fraieri în așteptarea kilowatului ieftin
Conform declarațiile recente ale ministrului energiei, România are cam opt milioane de consumatori de curent electric, din care șase milioane suntem încă rămași în piața reglementată, adică primim curent la prețul decis de stat, ăl mai mic chipurile, în timp ce două milioane de gospodării trăiesc aventura liberalizării pieței deja de mai mulți ani și fie sunt mulțumiți cu asta, fie nu-și mai bat capul dacă le-ar fi mai bine în altă parte, dat fiind prețul relativ mic al curentului, care face ca o factură medie de energie, de 100 de kw/lună, să coste cam cât o sticlă de vin mai bun, de pe raftul de sus al supermarketului. Not great, not terrible, cum ar zice un personaj celebru.
Liberalizarea pieței de energie s-a decis de mai mulți ani, dar în 2018 PSD a dat celebra Ordonanță 114 care a mai întârziat lucrurile, permițând celor care se tem de capitalismul veros să mai beneficieze de dulcele curent ieftin de stat, rămânând abonați la marii distribuitori de energie: ENEL, CEZ, Electrica, E.On, denumiți și „furnizori de ultimă instanță” adică FUI. Aceștia au acum în protofoliu pe cei șase milioane de abonați captivi, pe care îi vor prosti în următoarele luni, cel puțin, cu un preț piperat la energie, doar pentru că pot și pentru că niciuna dintre autoritățile competente nu s-a sinchisit să le dea peste degete. În continuare mă voi referi mai mult la noi cei șase milioane de consumatori reglementați, că ăia care sunt deja în piața concurențială nu trebue să facă nimic special mai departe.
De la 1 ianuarie 2021 s-a terminat și această păsuire oferită de OG 114/2018 (mă rog, s-a terminat mai devreme cu un an, prin decizia PNL, dar nu ne mai lungim și cu asta) și trebuie să ne aruncăm toți cu capul înainte în piața liberă de energie. Cele două opțiuni principale pe care ni le oferă piața acum sunt:
- rămânem la furnizorul la care suntem, fără să schimbăm nimic, și vom fi taxați de furnizor cu un preț universal, mai mare cu până la 15-25% față de tariful reglementat;
- optăm pentru un tarif concurențial, pe piața liberă, fie oferit de același furnizor pe care-l avem, fie de un altul, tarif care poate fi mai mic decât cel universal de la pct.1, dar nu neapărat. Pentru varianta 2 trebuie depus ceva efort de documentare, dublat de unul logistic, de completat niște hârtii pentru modificarea contractului actual.
Nu e greu de imaginat ce vor face cei mai mulți dintre cele șase milioane de consumatori, nu? Asta în ciuda faptului că niciuna dintre variante nu implică vreo întrerupere de curent sau schimbare de contor. Pentru că ceea ce suntem chemați să alegem acum este doar furnizorul, nu și distribuitorul de curent. Adică alegem să cumpărăm curentul unui anumit furnizor, care poate să fie și din capătul celălalt al țării, dar pe care îl vom primi pe aceleași fire, prin același contor care va număra kilowattii, care aparțin de aceeași rețea de distribuție ca și pănă acum.
Ce înseamnă prețurile universal și concurențial
Șmecheria care îi va favoriza pe marii furnizori amintiți, care dețin grosul portofoliului de clienți din piața reglementată până acum, este acest tarif universal pe care s-au grăbit să ne treacă pe toți care nu am apucat să optăm pentru altceva până la data de 1 ianuarie 2021. Acest tarif este mai mare decât orice tarif de pe piața concurențială pe motiv că el a fost gândit ca un tarif de avarie.
De exemplu, dacă o companie de pe piața liberă dă faliment sau fuge cu banii, și își lasă abonații baltă, acei abonați vor fi preluați automat de un furnizor de ultimă instanță dintre ăștia mari (FUI), la un tarif universal. De ce e mai mare tariful universal? Pentru că, vezi doamne, când se va trezi pe cap cu niște abonați rămași orfani de furnizor, acel FUI va fi nevoit să cumpere repede curent de pe piața liberă, ca să acopere și necesarul acelor abonați. Iar acest curent cumpărat așa, de pe o zi pe alta, va fi mai scump, ca orice achiziție pripită.
Aparent acest proces are o logică, dat fiind că energia se tranzacționează pe piața liberă și companiile își fac stocuri pentru abonații pe care mizează, de aia acelora le oferă tarife mai mici (concurențiale), pentru că știu că îi au de clienți pe cel puțin 6 luni-un an sau doi de acum încolo. Însă când îți pică la masă un musafir neașteptat, trebuie să te duci repede la Mega să mai cumperi niște vin, care probabil va fi mai scump decât ce aveai tu deja în cămară, luat mai din vreme.
Totuși, teoria asta economică a fost aplicată pe invers în piața noastră originală, în sensul că marii furnizori amintiți, care dețin deci în portofoliu pe cei șase milioane de abonați, nu le-au oferit acestor șase milioane automat tariful de piață concurențială, cum ar fi fost normal, că doar îi cunosc demult și șanse mari ar fi fost ca ei să rămână tot abonați fideli, ci i-au trecut automat de la 1 ianuarie pe tariful universal, adică pe cel de avarie, de parcă toți marii FUI ar fi fost luați prin surprindere că cei șase milioane de abonați vor rămâne la ei și nu se vor duce brusc să sugă curent din Ungaria să zicem…
Așadar, cel puțin în luna ianuarie 2021, dacă nu cumva până în martie, până când vrea ANRE să lungească tranziția asta la piața liberă, marii furnizori de energie vor încasa de la abonații lor tradiționali, de ani de zile, niște sume în plus de pe urma acelui tarif universal pe care legea îi îndreptățea să-l aplice doar în cazuri speciale. Până când vor înțelege, dacă și când vor înțelege abonații, că merită și se pot muta la alt furnizor. Pentru cei mai mulți dintre noi, cei 5-10-15 sau 20 de lei în plus la factura lunară nu vor fi un capăt de țară, dar pentru furnizorul care îi adună de la câteva milioane de oameni vor constitui sume frumoase de profit.
Ce au făcut până acum autoritățile competente pe tema asta a arătat, ca de obicei, că ele favorizează companiile mari, care au poziții de cvasi monopol, și abia când au fost zgândărite de media au început să mimeze grija față de consumator. Mai exact ANRE, care teoretic reglementează piața și veghează la echilibrul forțelor ce acționează pe ea, a tăcut în fotoliile alea bine plătite până la finele anului, când a întredeschis un ochi obosit de bunăstare și a zis că da, companiile ar trebui să ne informeze pe noi, abonații, despre opțiunile pe care le avem începând din ianuarie.
Companiile s-au supus și au trimis pe 28 decembrie câte un email celor ca mine, în care informa că am posibilitatea să rămân la ei la tariful universal x sau să aleg tariful concurențial y sau să îmi caut alt furnizor z. Evident, prima opțiune era tariful universal, care nu implică nicio acțiune din partea clientului și care va fi cel mai probabil aleasă de mulți, fie din lene fie din cauza faptului că în perioada asta e practic imposibil să ajungi să vorbești cu vreun furnizor.
În ultimele zile a mai intervenit și ministrul energiei, care a promis că va face guvernul dreptate, dacă pe ANRE îl doare în pix, și va schimba legea energiei, așa fel încât toți consumatorii care nu au apucat să opteze pentru vreo ofertă până la 1 ianuarie să fie trecuți automat pe tariful concurențial cel mai mic al FUI, și nu pe tariful universal. Adică se modifică legea ca să-i oblige pe furnizori să respecte logica firească a pieței. Rămâne să vedem dacă și când se va face efectiv această modificare a legii.
Situația la mine în familie: un abonament concurențial și două reglementate
Ce am făcut eu din decembrie până acum a fost să mă documentez cu privire la tot ce v-am scris mai sus, aplicat pe facturile mele personale. Eu plătesc lunar trei facturi diferite, pentru tot atâtea locuri de consum, toate trei la ENEL. Ultimele facturi din decembrie au arătat așa:
- Factura mamei – care a fost păcălită de o agentă de vânzări a companiei, în urmă cu câțiva ani, să treacă la piața liberă – este singura cu un tarif concurențial și care în situația de azi va fi cea mai avantajată prin faptul că rămâne în continuare la același tip de abonament și obține un tarif relativ OK. Ea are abonamentul ENEL simplu anual, pentru care plătește 0,400 lei/kwh energie activă + accize și taxe* = 0,61067 lei/kwh
Factura cu tarif concurențial
- Factura mea de la București, sector 3 – care este pe piața reglementată din 2019, când am renunțat la piața concurențială după doi ani la rând în care ENEL mi-a majorat cu nesimțire tarifele și cu 25 și respectiv 50% costul abonamentului zilnic (adică aveam o sumă pe care o plăteam pe zi ca abonament, peste prețul „negociat” al kilowattului) – a fost de 0,407 lei/kwh energia activă + acciza și taxe* = 0, 4299 lei/kw.
Factură la tariful reglementat
- Factura de la moșie, județ Călărași – care este tot pe piața reglementată – care a fost de 0,4567 lei/kw energie activă + accize și taxe* = 0,49543 lei/kw. Călărași aparține de zona Dobrogea, unde tariful fix de rețea este mai mare decât cel de pe Muntenia Sud de care aparține Bucureștiul.
* Pentru cine nu știe din ce se compune prețul energiei, e suficient să citească factura lunară. Pe ultima pagină e acest tabel ca în imaginile de mai sus, în care sunt detaliate toate taxele care se adaugă prețului energiei active, taxe care nu sunt negociabile, fiind stabilite de stat pentru toți distribuitorii, în funcție de zonă. Aceste taxe sunt: taxa de distribuție (diferă de la o zonă la alta), contribuții pentru cogenerare (0,017 lei/kwh) și certificate verzi (0,062 lei/kwh), acciză (0,005 lei/kwh) și la urmă, firește, TVA (19%). Așadar, atunci când comparați ofertele diverșilor furnizori de pe piața liberă și cele din comparatorul ANRE, trebuie să luați în calcul că la acele tarife promise de ei se adaugă aceste taxe și accize iar în final prețul pe kwh va fi altul. Iar dacă oferta mai conține și o taxă zilnică de abonament, o veți plăti și pe aia.
**Diferența dintre taxele din factura mamei (concurențială) și cele de pe factura mea (reglmentată) vine din trei taxe evidențiate doar pe factura ei: taxa de extragere din rețea (0,016/kwh) și de introducere în rețea (0,0013/kwh) și o taxă numită servicii de sistem (0,014/kwh). Astea sunt doar pe factura ei, de abonat pe piața concurențială. E de urmărit dacă aceste taxe vor continua să apară și pe viitoarele facturi concurențiale de acum încolo.
Ofertele ENEL pentru 2021
ENEL mi-a trimis pe 28 decembrie 2020 „oferta” pentru serviciul universal ENEL JT pe 6 luni, la prețul de 0,58598 lei/kwh + accize și taxe. Deci cea mai mare dintre toate cele de mai sus.
Studiind ofertele concurențiale de pe site-ul ENEL, în ideea de a rămâne tot abonata lor și în continuare, mai degrabă din comoditate decât din convingerea că fac o afacere bună – au sistemul ăsta comod online de raportare a indexului, evidență și plata a facturilor – am mai găsit următoarele variante:
ENEL Simplu Anual (oferta pe care o are și mama) – 0,329lei/kWh + taxe&accize = 0,55832 lei/kWh
ENEL Fix Online Salut – 0,230 lei/kWh + 0,19 lei/zi abonament + taxe&accize
ENEL Fix Relaxat – 0,301 lei/kWh 0,49 lei/zi abonament + taxe&accize
ENEL Protect 360 – 0,299 lei/kWh 0,48 lei/zi abonament + taxe&accize
La ultimele trei nu m-am obosit să mai calculez pentru că fiind cu componenta de abonament fix nici nu mă gândesc să le iau în seamă, deși la un consum mai mare de curent, tariful de bază mai scăzut ar fi probabil avantajos. Însă pe mine mă deranjează de principiu acel abonament fix pe zi pe care vreau să-l evit.
Vreau să fiu și eu o fată deșteaptă din Hidroelectrica
Utilizând comparatorul de tarife de pe site-ul ANRE am descoperit că cea mai bună ofertă, pentru consumul meu, în zona mea, este cea de la Hidroelectrica, cu un tarif de 0,24630 lei/kwh (0,51901 cu tot cu accize), fără abonament zilnic și care furnizează sută la sută energie verde, adică hidro. ENEL vine în acel tabel abia pe locurile 7 și 8 și doar cu abonamentele Salut, Relaxat și Protect, care au componenta de abonament zilnic fix și cu energie deloc verde. Nu știu de ce lipsește din comparatorul ANRE taman cea mai bună ofertă ENEL, Simplu Anual, care se găsește doar pe site-ul companiei?
Aparent Hidroelectrica (companie de stat 80%) este așadar cea mai bună ofertă pentru mine, singurul minus în acest caz fiind modalitatea de a interacționa cu compania, care deși furnizează cea mai ieftină și curată energie posibilă, și a avut în ultimii ani profituri substanțiale, conform presei, a rămas tot o companie de stat insensibilă la pulsul pieței. Are un site destul de banal, pe care găsești niște formulare scanate, niște adrese de email și niște numere de telefon la care nu răspunde nimeni în perioada asta. Nu există aplicație online pentru transmiterea indexului sau evidența facturilor, nu pare să existe un interes real al companiei de a atrage clienți casnici.
După Hidroelectrica, în comparatorul de tarife de la ANRE, pe locurile 2 și 3 mai sunt alți furnizori privați (RestartEnergy și Nova), cu energie verde 100% și tarife comparabile, ușor crescute față de Hidroelectrica, fără abonament suplimentar. Am mers pe site-urile lor și cu excepția unei greșeli gramaticale găsită pe site-ul delor de la Restart, am găsit că cele două par alternative OK pentru a scăpa de ENEL și a nu te enerva cu Hidroelectrica. Pe cei de la Restart am zis să-i sancționez până mai învață gramatică, așa că m-am uitat mai bine la Nova. Firmă din Cluj, care se laudă că produce și vinde curent neaoș românesc, are și aplicație pentru clienți, are și chat pe site, deci par de luat în seamă.
Câteva zile m-am gândit serios să-i contactez pe cei de la Nova. Dar mi s-a părut mai amuzant să experimentez în loc să merg pe calea bătătorită, așa că am decis să fac toate demersurile și să cumpăr chiar și cu forța curent din ăla ieftin și curat de la Hidroelectrica. Așa că am completat cererea de pe site-ul lor, pentru a deveni client, apoi notificarea pe care ei trebuie s-o trimită către ENEL, ca să-i anunțe că nu mai vreau să le fiu client, am atașat copii după actul de proprietate și buletin și am trimis email către adresele indicate pe site-ul Hidroelectrica. Conform email traking-ului pe care-l am eu instalat, emailul meu nu a fost deschis nici după două zile, iar la numărul de telefon scurt de pe site ești pus în așteptare, ca să nu-ți pierzi prioritatea, până când te plictisești.
Momentan mă simt ca și când am aruncat actele astea de undeva de pe barajul Porțile de fier și aștept ca cineva de la Hidroelectrica să le pescuiască din apă undeva în aval 🙂 În așteptarea acestui moment festiv, am mai răsfoit site-ul Hidroelectrica, pe care sunt CV-urile celor din conducere și sumele cu care ei sunt plătiți lunar, pentru că au avut norocul să fie numiți politic în cea mai profitabilă companie de stat din România: câte 11.332 de lei/lunar fiecare dintre cei 7 membri ai consiliului de supraveghere, și cu câte 36.240 de lei fiecare dintre cei 5 membri ai directoratului companiei. Să ne trăiască! Mă întreb cu cât l-or plăti pe un IT-ist care să le facă un site ca lumea și o aplicație pentru gestionara clienților.
Demersul meu de a mă abona la ei cu de-a sila (dacă vor ajunge hârtiile alea unde trebuie) capătă valențe de-a dreptul civice. Cum altfel să forțăm companiile de stat să se reformeze, dacă nu cerându-le servicii de calitate și subminându-le indolența din interior? 😛 Vă țin la curent cu ce fel de curent voi primi, dacă voi primi…
UPDATE 12 iulie 2021 – Șase luni și șase zile după ce am trimis cererea la Hidroelectrica, vreo câteva telefoane de tatonare din partea mea în primele luni, apoi renunțarea la orice speranță (tot din partea mea), ieri primesc emailul mult așteptat de la Hidroelectrica, în care îmi trimit noul contract, anexa cu consumul estimat de mine și cu prețul final. Față de oferta din ianuarie, asta din 12 iulie e un pic mai mare și un pic sub cea de la ENEL. Adică prețul energiei este de 0,25000 lei/kWh și cu tot cu taxe și accize ajunge la 0,61981 lei/kWh. Ultima ofertă primită de la ENEl, în factura din iulie, e 0.74261 lei/kWh. Așadar, merg pentru următoarele 12 luni pe mâna Hidroelectrica, deși le-a luat șase luni ca să-mi facă un contract și nici măcar ăla complet. Adică în cererea mea pusesem două locuri de consum, și pe cel de la moșie, unde stau peste vară, și ei mi-au făcut contractul doar pentru casa din București. Le-am scris să-i întreb dacă urmeasă să primesc alt contract și pentru moșie sau au omis și trebuie să fac eu altă cerere și să mai aștept alte șase luni pentru asta. Mi-au răspuns că nu sunt ei responsabili de facturile pe care le primesc eu de la precedentul furnizor. Adică ori n-au înțeles ce i-am întrebat, ori au încurcat emailurile și i-au răspuns altui potențial client. Nu-i nimic, perseverăm. O să vă țin la curent cu modul în care va decurge acest contract născut cu forcepsul. Deocamdată crestez în grindă ziua de 12 iulie, zi mare pentru electrificarea verde a lu Dollo 🙂
UPDATE 28 septembrie 2021 – au venit și primele facturi, cam la o lună și jumătate după data încheierii contractelor (care a fost în prima jumătate a lunii august). Nimic spectaculos, indecșii au fost citiți automat, pentru că în ambele locuri de consum sunt instalate contoare mai inteligente decât noi, consumatorii. Conform facturilor, prețul energiei este cel din contract – adică 0,25000lei/kWh, cu tot cu accize ajunge la 0.519706 lei/kWh pentru ambele locuri de consum, deși nu se află în același județ. La ENEL, de exemplu, prețurile erau sensibil diferite – adică era mai scump cel din Călărași. Factura mamei, care a rămas la ENEL, abonată, deci nu pe piața liberă, arată așa: prețul energiei de la 1 septembrie este de 0,46900 lei/kWh, cu tot cu taxe și accize ajunge la 0,67464 lei/kWh.
De menționat că facturile Hidroelectrica au perioadă de plată mai lungă, de 45 de zile, comparativ cu numai 15 zile, scadența facturilor emise de ENEL. Ce să mai, deocamdată numai lapte și miere de la băieții deștepți din energie: trăiesc ei bine din lefuri de la stat, trăim și noi pe lângă ei 😉
Surprinzator insa lucrurile se misca mult mai repede acum. Cand tocmai ce ma pregateam sa le trimit documentele prin email, am citit ca au lansat un portal de contractare. Am intrat pe portal, am parcurs pasii necesari si, aparent in aceeasi zi, contractul a fost semnat. Zic aparent pentru ca am primit email cu contract semnat insa contractul era al altei persoane. 🙂 Deh, portalul e proaspat lansat, se mai intampla diverse neconcordante, sa nu fim carcotasi. Confirmarea ca sunt client hidroelectrica (din februarie) a venit de la call center. Si ca o sa vina si contractul pe email, rabdare. 🙂 Pe scurt: am semnat contractul in aceeasi zi in care am aplicat prin portal. Pe viitor portalul va putea fi utilizat si pentru transmiterea indexului si vizualizarea facturilor.
O zi buna!
Hello!
Cum mai e acum la Hidroelectrica?
Mulțumesc!
Teoretic e bine, adică avem curent și prețul e cel mai mic. 0,250 fără taxe. Dar au de câteva luni o sincopă serioasă la facturare, ceea ce face imposibil să achiți consumul la timp. De exemplu ieri, 11 august, abia am primit factura pentru consumul din aprilie. De câteva luni nu plătisem nicio factură pentru că nu primisem niciuna. Ce-i drept nu știu cum au de gând să recupereze întârzierea, vom vedea. În același timp, se pare că au din nou întârzieri și la contractare, căci am făcut cerere s-o transfer și pe mama la ei, de la Enel, și deși am primit un email în care mă informau că se face transferul, a trecut deja o lună și am primit încă o factură tot de la Enel. Deci mai durează și cu contractarea și cu facturarea. Probabil că e de înțeles dat fiind că numai anul ăsta li s-a mărit de 7 ori volumul clienților casnici. Deocamdată, deci, suntem creditați masiv de stat, adică primim curent ieftin și îl vom plăti la o dată incertă.
Mulțumesc mult de tot, Dollo!
Și pentru articol, ne ajută foarte mult să înțelegem ce e asta și să alegem mai bine.
Am trecut de la CEZ la Hidroelectrica. Trecut dupa o discutie aprinsa pe tema panourilor fotovoltaice pe care eu nu le sufar sub nicio forma, mai bine ma mut la bloc. Dar Hidroelectrica inca imi permite sa stau la casa:)) Engie au scumpit si ei gazele, deci am schimbat caloriferele de fonta cu unele de aluminiu, daca tot am fost nevoit sa schimb centrala care avea defectiuni grave:))
Fost la ENEL, trecut anul trecut la Hidroelectrica, contractare online, am primit facturile, pret rezonabil.
Transmis index pe email si in ultimul timp prin aplicatia de pe site-ul lor, unde puteai vedea si facturile si comunica indexurile – momentan, de 1 luna si ceva, nu mai functioneaza partea de facturi si nici transmiterea indexul, dar se implementeaza o solutie online, ca la restul, doar ca mai dureaza.
Trecut si mama de la Enel la Hidro, mai ales ca platea aprox. 25-30% din factura „Servicii sistem”, adica 12,5lei fara TVA pentru fiecare luna. Cind am solicitat la ENEL sa imi spuna ce reprezinta acele servicii, au zis ca e din contract.
Am citit contractul si nu am gasit nimic despre acest serviciu, nesolicitat de mama, asa ca le-am zis sa anuleze plata acestui serviciu pe 1an si jumatate in urma, deoarece a fost facturat fara a fi solicitat sau cuprins in contract. Toate astea la o factura de 55-70lei lunar, deh, om batrin, la 80+ , cu pisici, carti si TV, apartament de 2 camere. Deci 12.5lei erau bani facturati in plas, in fiecare luna…
Am primit raspuns, in 30 zile, cu recalcularea facturilor si acum mama are de plata la Enel -386lei, la zi.
Noul contract cu Hidro va incepe de luna asta.. sa vedem cind vom putea da indexul si avea prima factura.
La gaze, a fost si mai si. Trecut de la Engie la CEZ, apoi NOVA si actualmente la E-ON, asta dupa ce fiecare din marii furnizori au binevoit sa-mi schimbe pretul per MWh dupa citeva luni de contract, ca deh, pret mare pe bursa la gaz, etc … Acum, cind pretul gazului a scazut la cel de acum 3-4 ani, dinsii nu scadeau pretul, asa ca intrat pe ANRE, comparat pretul cu ceeace platesc eu, si dat ultimatum E-ON sa ma treaca la noul pret, de max.310lei cu TVA pe MWh, de la 695lei/MWh cit era in contractul initial semnat – asta pentru ca au afisat pe ANRE o noua oferta cu pretul gazului plafonat la 310lei total.
Deci, daca e cazul, intri pe ANRE si cauti pretul cel mai mic, ofertele de acolo sint „la zi”, acum pretul gazului fiind limitat de statul roman la 310lei/MWh total pina in 2025 (parca), nici un furnizor nu poate vinde gazul mai scump de atit, indiferent de oferta pe care ai semnat-o initial, cind era scump si neplafonat. De fapt, tu inchei un nou contract cu cine iti va face factura, nu cu distribuitorul si transportatorul – acesta este furnizorul, cel care emite facturile.
De asta schimbarea furnizorilor a devenit facila, e treaba ta cu cine inchei un nou contract, mai ales cind furnizorii vin cu oferte de nerefuzat, pe care le modifica dupa citeva luni, desi ei nu pot factura cu mai mult de 310lei/MWh la gaz.
La electricitate, Hidro e „the best”, doar ca nu are serviciile online puse la punct, se lucreaza.
Toate bune si ochii cit cepele la ce scrie in facturi… altfel marii furnizori profita de comoditatea clientilor in a se muta de la unul al altul si de faptul ca nu se citesc zecile de pagini scrise marunt … din contract, sau anexele.
In tara asta, nimeni nu-ti vrea binele… daca nu casti ochii, casti punga si esti bun de plata.
Cum de v-au venit facturi la Hidroelectrica până luna trecută? La mine ultima factură primită e din iunie.