Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei

Ultimul club de pandemie, întâiul de război. 9 cărți pe care le vom citi anul ăsta la clubul de carte.

Dacă am supraviețuit pandemiei și celor 15 clasici pe care i-am citit în timpul ei, am zis s-o lăsăm mai lejer tura asta la clubul de carte, așa că am cerut propuneri de cărți mai relaxante. N-a fost să fie, că jumătate din lista cărților propuse a fost despre pogrom, război și alte anxietăți, de parcă cineva ar vrea să ne pregătească și pentru ce urmează după pandemie. Am votat în necunoștință de cauză, lăsându-ne păcăliți de PR și promisiuni deșarte, cum se face întotdeauna, și iată rezultatul votului:

Cărțile pe care le vom citi sunt cele care au primit cele mai multe voturi, adică câte 5 și 6. Ordinea e întâmplătoare. Dacă aveți chef de citit, vă așteptăm online la oricare vă face cu ochiul din lista asta:

  1. Copiii de pe Volga – Guzel Iahina –  25 martie
  2. Lizoanca – Doina Ruști – aprilie
  3. Epoca întunecării – Catherine Nixey – mai
  4. America de peste pogrom – Cătălin Mihuleac – iunie
  5. O dragoste – Dino Buzzati – iulie
  6. Tatăl celuilalt copil – Parinoush Saniee – august
  7. Vârstele jocului. Strada cetății – Claudiu M. Florian – septembrie
  8. Patul lui Procust – Camil Petrescu – octombrie
  9. Inocentii – Ioana Pârvulescu – noiembrie

Care e treaba cu clubul de carte, pentru cei care nu au fost, dar ar vrea să participe:

  • cum alegem cărțile – propune oricine, aici pe blog, oricâte titluri și autori, votăm doar noi ăștia care venim la club, iar cărțile care întrunesc cel mai mare număr de voturi sunt alea ce vor fi citite;
  • cine are drept de vot – cei care au participat la club de cel puțin două ori, în ultimul an, și-și manifestă intenția de a mai veni;
  • cine poate veni la club – oricine care a citit cartea din luna respectivă;
  • când și unde se țin cluburile – de regulă la o lună, timp suficient pentru citirea unei cărți. De când suntem în pandemie îl ținem online, pe gmeet, deci e și mai ușor de participat pentru cei care nu trăiesc în România sau la București. Click pe link și intrați la club;
  • ce se întâmplă dacă am zis că vin și nu am ajuns – nimic, clubul nu e armată, e pe bază de afinități, cu cartea și cu oamenii din club.
  • întotdeauna cartea din luna curentă e afișată pe coloana din dreapta a blogului – cu un click pe poza cărții găsiți postarea cu toate cărțile din tura respectivă

Etichete: ,

One Response la “Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei” Subscribe

  1. Stefan Brăgărea 18/03/2022 at 09:22 #

    Mult succes Clubului de Carte !
    Două dintre cărțile din listă nu le-am citit! Se comandă și se citesc. Clubul este util și neparticipanțillor prin excelente recomandări.
    Cu bune urări

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.