Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei

Ultimul club de pandemie, întâiul de război. 9 cărți pe care le vom citi anul ăsta la clubul de carte.

Dacă am supraviețuit pandemiei și celor 15 clasici pe care i-am citit în timpul ei, am zis s-o lăsăm mai lejer tura asta la clubul de carte, așa că am cerut propuneri de cărți mai relaxante. N-a fost să fie, că jumătate din lista cărților propuse a fost despre pogrom, război și alte anxietăți, de parcă cineva ar vrea să ne pregătească și pentru ce urmează după pandemie. Am votat în necunoștință de cauză, lăsându-ne păcăliți de PR și promisiuni deșarte, cum se face întotdeauna, și iată rezultatul votului:

Cărțile pe care le vom citi sunt cele care au primit cele mai multe voturi, adică câte 5 și 6. Ordinea e întâmplătoare. Dacă aveți chef de citit, vă așteptăm online la oricare vă face cu ochiul din lista asta:

  1. Copiii de pe Volga – Guzel Iahina –  25 martie
  2. Lizoanca – Doina Ruști – aprilie
  3. Epoca întunecării – Catherine Nixey – mai
  4. America de peste pogrom – Cătălin Mihuleac – iunie
  5. O dragoste – Dino Buzzati – iulie
  6. Tatăl celuilalt copil – Parinoush Saniee – august
  7. Vârstele jocului. Strada cetății – Claudiu M. Florian – septembrie
  8. Patul lui Procust – Camil Petrescu – octombrie
  9. Inocentii – Ioana Pârvulescu – noiembrie

Care e treaba cu clubul de carte, pentru cei care nu au fost, dar ar vrea să participe:

  • cum alegem cărțile – propune oricine, aici pe blog, oricâte titluri și autori, votăm doar noi ăștia care venim la club, iar cărțile care întrunesc cel mai mare număr de voturi sunt alea ce vor fi citite;
  • cine are drept de vot – cei care au participat la club de cel puțin două ori, în ultimul an, și-și manifestă intenția de a mai veni;
  • cine poate veni la club – oricine care a citit cartea din luna respectivă;
  • când și unde se țin cluburile – de regulă la o lună, timp suficient pentru citirea unei cărți. De când suntem în pandemie îl ținem online, pe gmeet, deci e și mai ușor de participat pentru cei care nu trăiesc în România sau la București. Click pe link și intrați la club;
  • ce se întâmplă dacă am zis că vin și nu am ajuns – nimic, clubul nu e armată, e pe bază de afinități, cu cartea și cu oamenii din club.
  • întotdeauna cartea din luna curentă e afișată pe coloana din dreapta a blogului – cu un click pe poza cărții găsiți postarea cu toate cărțile din tura respectivă

Etichete: ,

One Response la “Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei” Subscribe

  1. Stefan Brăgărea 18/03/2022 at 09:22 #

    Mult succes Clubului de Carte !
    Două dintre cărțile din listă nu le-am citit! Se comandă și se citesc. Clubul este util și neparticipanțillor prin excelente recomandări.
    Cu bune urări

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉