S. – structural sunt făcută pentru energiile acestui loc

Nu știu dacă e teamă, pur și simplu îmi doresc să plec doar ca să văd locuri și oameni noi, comoditate e sigur multă, și ceva mulțumire, și ceva drag de locuri, obligație sigur nu.

S.F. nu vine de la science fiction, deși pentru unii poate fi și așa decizia de a rămâne în România 🙂 Glumă! Oricum, F. admite și ea că sunt o mulțime de lucruri care o deranjează când iese din curtea proprie, iar asta pare să fie o chestie pe care nu o contestă nimeni. Diferența se face acolo unde cei rămași continuă să mai creadă în schimbarea poporului, încet, încet, și cei plecați care nu mai au răbdare cu asta.

S. crede că nația a evoluat repejor în ultimii 10 ani și zice că e de bine, dar și ea și-ar dori ca evoluția asta să fie mai accelerată. Evoluției, însă, la scară istorică, nu-i place viteza.

Fotografiile sunt trimise de S, de la moșia ei, și printre ele erau destule și cu pisici, dar eu am ales să le folosesc doar pe astea, căci nu mai e loc pe blogul ăsta și de alte pisici 🙂 Altă glumă – pur și simplu nu m-am putut decide ce pisică să aleg, așa că am rămas la varianta expresionist subtilă.

 

Dincoace de gard

Dollo – Cum e viața dvs? Ce vă mulțumește, ce vă nemulțumește? Este așa cum v-o doriți?

S.F. – În mediu restrâns, da, mă mulțumește, mă bucur de casă pe pământ, animăluțe, verde, viață, liniște, soare, zâmbet. În mediul social, nu: sănătate, justiție, educație, civilizație, autorități – dezolante.

D. – V-ați gândit vreodată la emigrare? Cum, în ce context, e un gând care revine sistematic sau pe care l-ați dat la spate definitiv?

S.F. – Da, dar am dat gândul la spate definitiv: structural sunt făcută pentru energiile acestui loc.

D. – De ce ați ales totuși să rămâneți aici?

S.F. – Locuri și oameni dragi, vibrația pământului, îmi place ceea ce fac: sunt plătită pentru a face ceva ce aș face și gratis.

D. – V-a părut vreodată rău că ați decis să rămâneți?

S.F. – Nu.

D. – Cât din decizia de a rămâne în România este teamă, comoditate, mulțumire, obligație, dragoste sau altceva? Puteți explica fiecare sentiment ales?

S.F. – Nu știu dacă e teamă, pur și simplu îmi doresc să plec doar ca să văd locuri și oameni noi, comoditate e sigur multă, și ceva mulțumire, și ceva drag de locuri, obligație sigur nu.

D. – Care este schimbarea fundamentală pe care ar trebui s-o facă România ca să devină o țară în care să-ți dorești să trăiești și nu doar o țară în care ești nevoit să trăiești?

S.F. –  Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, civilizarea oamenilor ar fi prima și cea mai necesară schimbare: fiecare dintre noi să înțeleagă că are drepturi, dar și obligații, să respecte regulile și să priceapă că democrație înseamnă să faci ceea ce vrei, câtă vreme nu-l deranjezi pe cel de lângă tine. Și să se implice civic.

D. – Cât/ce ați fi dispus să cedați din confortul propriu pentru ca schimbarea asta să se producă?

S.F. – Niște timp.

D. – V-ați da viața pentru această țară?

S.F. – Nu.

D. – În acest moment există cineva/ceva care vă dă (o cât de mică) speranță? Cine/ce anume?

S.F. – Da, tinerii.

D. – Prin absurd (sau nu), ar fi ceva care v-ar face totuși să emigrați?

S.F. – Războiul poate.

 


Acest interviu face parte din seria „Oameni care sfințesc alte locuri”. Dacă doriți să contribuiți cu propria poveste la acest tablou al plecațilorrămașilor și întorșilor în România, pe care îl conturăm aici, vă rog să alegeți categoria și să răspundeți la câteva întrebări:

Le voi publica pe toate pe măsură ce le primesc.

Tags: ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.