Abonatul Hidroelectrica nu a primit nicio factură din luna iulie 2022. Suntem în ianuarie 2024. De un an jumate consumă curent, atât cât consumă, citește și transmite indexul de curent, dar nu plătește nimic, pentru că nu a primit nicio factură în acest timp.
Abonatul este mama. Aia care se agită pe tema asta sunt eu. Eu transmit indexul, eu am plătit unica factură primită, în iulie 2022, eu am trimis emailuri și am sunat la Hidroelectrica, încercând să aflu de ce mama nu primește facturi, când la noi toți ceilalți abonați întârzierile de facturare au fost recuperate și au ajuns la zi. N-am primit decât maxim un răspuns cum că o să mi se răspundă, dar în general toate încercările au fost ignorate. Ba într-un email le-am scris și așa, amuzant, doar-doar le stârnesc vreun sentiment, ceva. Le-am scris să facă bine să-mi trimită facturi, că am 82 de ani și mâine poimâine mor și nu mai au de unde să-și recupereze banii… N-am primit niciun răspuns.
Ultima dată când am sunat, așteptând incredibil de mult la telefon ca să fiu preluată, mi s-a spus că nu-mi pot spune ce se întâmplă cu facturile ei, pentru că nu sunt ea, trebuie să sune ea, abonata. Căci protecția datelor, mă înțelegi…
În noiembrie 2023 i-am reclamat la ANRE. I-au dat termen să-mi răspundă până pe 20 decembrie 2023. Hidroelectrica mi-a răspuns pe 29 noiembrie că a dat mai departe la „departamentul responsabil cu soluționarea cererii dvs” și că o să-mi răspundă în cel mai scurt timp.
S-a făcut 20 decembrie și nu a răspuns, nici n-a trimis vreo factură. Am făcut revenire la ANRE și am aflat că nici lor nu le-a răspuns, „motiv pentru care vom analiza şi în sensul luării măsurilor care se impun în conformitate cu competenţele ANRE”. Care sunt competențele alea nu știu, dar probabil că Hidroelectrica nu dă doi bani pe ele. Cred că are un departament special în care se râde de ANRE și de tâmpiții ăia care vor facturi ca să le dea bani.
În continuare nu pricep cum poate să existe într-o economie de piață o astfel de situație, ca un consumator să primească un serviciu timp de un an jumate fără plată, fără facturi. Și cu siguranță nu e singurul consumator în situația asta. Adică nu cred că au ceva cu mama. Firma aia nu și-a făcut bilanțuri, nu a încheiat situații financiare, cum naiba funcționează? Vă dați seama câți bani se pot fura în țara asta, dacă o companie a statului poate să presteze un an jumate servicii gratis și nimeni nu poate să-i facă nimic?
*la ce sunt buni 8 (opt) miniștri și restul funcționărimii
Cealaltă chestie cu care am rămas restantă din 2023 este cardul de energie, tot al mamei. Adică ăla cu care teoretic aș putea plăti facturile alea de curent de la Hidroelectrica, dacă ar veni. Mă rog, în lipsa lor iarna trecută i-am plătit partea de încălzire din întreținerea de la bloc. A fost exact 700 de lei.
Și cu cardul ăsta am jucat la perete toată relația asta disfuncțională cetățean-stat. Am sunat, am trimis emailuri, am rugat pe cineva „din sistem” să ne ajute și să depună actele și fizic, la poștă, am făcut cerere la primăria de sector ca să facă anchetă socială, să arate că mama stă singură și că are dreptul la cardul ăla de compensare a prețului la energie. Nimic din toate astea nu au dat roade, dar nici măcar nu am primit vreun răspuns clar de la cineva că nu are dreptul pentru că: x, y, z. Nimic.
Suni la numărul scurt, prevăzut în ordonanța aia semnată de 8 (opt) miniștri exact pentru astfel de cazuri, și ți se spune să trimiți pe email sau să te duci la poștă, că ei nu știu. Te duci la poștă și nici ei nu știu, căci ei nu fac decât să printeze și să trimită niște hârtii. Alții sunt cei care decid, dar la ei nu se poate ajunge, căci nu se știe exact cine anume a decis că mama nu e eligibilă și nici de ce. Ți se spune să aștepți, că durează 30 de zile „analiza”. Dar au trecut mai bine de 90 de când tot te zbați și nu ai niciun semn măcar că se analizează ceva.
Senzația e de analfabetism funcțional la toate nivelurile. Oamenii pur și simplu nu citesc ce le scrii, nu ascultă ce le spui, iar dacă o fac nu pricep, continuă să pună aceleași întrebări ca niște mecanisme stricate. La ultima încercare, când persoana „din sistem” s-a dus cu ancheta socială de la primărie la poștă, ca să o depună (apropos, nu se dă număr de înregistrare, nu se știe unde ajung toate actele astea), au sunat-o pe mama, care oricum n-a înțeles mare lucru din discuție, și au întrebat-o dacă nu cumva are și alte venituri și dacă totuși nu cumva stă și cu altcineva în casă. Deci nimic din ce am depus și susținut în astea 3 luni n-a contat, nu a ajuns la sistemul lor nervos.
Ba chiar e întrebată așa, „prietenește”, dacă nu cumva o fi de la pământul ăla pe care l-a vândut ca să-mi termin eu casa. Nu, nu este de la acea vânzare, pentru că vânzarea unui bun nu intră la categoria venituri. Scrie foarte clar și în ordonanța OUG nr. 166/2022, care reglementează cardurile astea: veniturile luate în considerare sunt din pensii, salarii obținute în ultimele 12 luni anterioare întocmirii listelor cu beneficiarii sau alte tipuri de venituri cum ar fi cedarea folosinței bunurilor (chirii), activități agricole, premii, jocuri de noroc, investiții. Deci venituri recurente. Și dacă prin absurd ar fi fost luată în seamă acea vânzare ea a avut loc în 2021 și ar fi trebuit să figureze ca justificare pe o hârtie de răspuns la toată zbaterea asta.
Dar nu există nicio justificare. Doar supoziții de la oameni care „au auzit ei că”… Ipoteza de lucru este că cetățeanul sigur ascunde el ceva, în niciun caz nu e posibil ca vreun funcționar al sistemului să fi greșit. Computernul nu minte! Ce e mai grav e că așa cred și oamenii care o cunosc, stau cu ea în bloc, știu exact că stă singură, și totuși o întreabă dacă nu cumva stau și eu acolo, pe ascuns, și nu mă declară ca să nu plătească întreținere… De unde atâta aplecare către furtișaguri și de ce oameni care te cunosc te bănuiesc că ești capabil de așa ceva?!
Mama a decis să renunțăm să ne mai zbatem. Pe mine încă mă enervează situația, nu pierderea banilor, care desigur că nu erau de lepădat, dar putem trăi și fără cei 700 de lei, mai ales că Hidroelectrica ne dă pe datorie. Mă enervează că trăim într-un sistem în care se mimează ajutorul social, comunicarea publică, transparența, și totul pe seama unor amărâți.
Opt miniștri, în frunte cu primul ministru și-au pus semnătura pe ordonanța asta de care chipurile beneficiază două milioane de oameni. Mama este una din cele peste 500.000 de persoane care au avut acest drept iarna trecută, dar l-au pierdut în iarna asta, conform unui răspuns pe care l-am primit totuși de la Ministerul Fondurilor Europene, care însă a pasat răspunderea tot la Poștă pentru rezolvarea situației. Poșta nu a răspuns nimic.
A fost nevoie, deci, de opt bărbați de stat ca să se dea o ordonanță care descrie toată procedura asta de acordare a cardurilor de energie, dar care în realitate nu funcționează și nu e în stare să producă măcar o hârtie explicativă de ce un sfert dintre oamenii care au primit ajutorul ăsta în iarna lui 2023 nu îl mai primesc și în iarna lui 2024. Căci mă îndoiesc că numai în cazul mamei se refuză acest dialog.
*diferența dintre moralitate și morală
Ăsta e un mod de operare într-o chestiune relativ minoră – deși nu e, căci vizează 2 milioane de oameni. Dacă extrapolăm la întreaga societate vă dați seama câte NU funcționează și cât de obișnuiți suntem cu asta, ca broaștele alea în oala care fierbe? Am reținut un comentariu făcut de cineva recent: că România nu are o problemă cu crima organizată, ci cu crima dezorganizată. Cam asta ar fi descrierea corectă a situației. Probabil sunt zeci, sute de Crevedii și Ferme ale dacilor care stau să explodeze la un moment dat, zeci de azile ale groazei care funcționează nestingherite, înghițind vieți și bani, toate bazate pe această dezorganizare aparentă. Pe disfuncționalitatea statului, a instituțiilor sale, pe analfabetismul funcțional al unora și pe șmecheria și lăcomia altora.
După fiecare sincopă se mimează niște măsuri, se mai fac niște controale în urma cărora nu se schimbă nimic, lucrurile continuă să se miște în același stil. Cine poate să profite de pe urma statului o face, cine nu, nu. Restul e gargară moralistă. De exemplu acum subiectul inflamabil al zilei, în mica noastră bulă de 10% votanți progresiști, este imoralitatea gestului lui Cristi Danileț, care a devenit pensionar nesimțit la 48 de ani. OK, el e ultimul dintr-un lung șir de judecători și procurori care profită de înțelegerea asta mizerabilă dintre justiție și clasa politică. Pentru că poate. Dar întrebarea e: câți dintre noi, în locul lui, am fi refuzat această ocazie?
Nu e nevoie de răspuns, e doar așa, de control intern. Probabil singura soluție va fi tot AI-ul care să se comporte în locul nostru atât de moral pe cât vrem la nivel declarativ, dar nu putem în viața cotidiană.
Am citit de curând cum un student chinez și-a clonat profesorul (un psiholog celebru), cu ajutorul AI, și l-a făcut un chatbot cu care poți să discuți. AI-ul a fost antrenat pe tot ce produsese profesorul în viață: cursuri, discursuri, cărți, și evident poate să ofere răspunsuri la întrebări ca și când ar fi profesorul, căci deține toată inteligența lui, cel puțin aia exteriorizată. Înțeleg că nu e singurul caz, s-a întâmplat la fel cu celebra Esther Perel, și că legea deocamdată e neputincioasă, cine naiba să prevadă așa ceva?! Probabil cei mai afectați vor fi cei care câștigă bani de pe urma consultanței oferite în domeniul lor. Dacă cineva îi clonează le strică piața. Deocamdată cei care au făcut aceste clone au spus că nu banul i-a mânat în luptă, ci dorința de a face consilierea psihologică mai disponibilă oamenilor care altfel nu prea au acces la ea – de exemplu oamenii din China.
Dar mă gândeam și altcumva, la altă latură a acestei povești. Dacă cineva, prin absurd, ar antrena un AI pe tot ce am scris eu pe aici și în general, prin ziarele la care am lucrat, și ar face o altă Dollo, virtuală, oare mi-ar plăcea să vorbesc cu ea? Ar fi o oglindă interesantă, dar ar fi deranjantă ideea că mintea ta poate fi folosită fără ca tu să vrei asta.
Noroc că nu sunt așa celebră, textele mele probabil intră la grămadă la antrenarea AI-urilor cu copy/paste din toate blogurile lumii.
*înainte de a fi iarnă, va fi primăvară
În seara asta vine iarna, cică, dar înainte de asta la noi în curte a venit primăvara.
Ai incercat la Protectia Consumatorului? Cred ca e una dintre putinele institutii care isi face treaba in Romania.
In Germania autoritatile sunt la fel de autiste, ceva mai abitir cu cetatenii UE pe care ii vrea inapoi in tarile lor, si mai putin autiste cu cei care stau pe ajutoarele sociale. Banuiesc ca au invatat lectii de pe la altii, si mai putin de la ei.
Domnul Danilet a fost deja impuns de cateva ori de propriul sistem si mai bine de un an a stat fara salariu, cred ca s-o fi gandit ca nu mai vrea sa ajunga si a treia oara la mila sistemului, ca el oricum e din alt film cu ei. Deci, de ce sa nu se pensioneze daca are dreptul? Nu si-a facut el legea asta… si apoi a zis ca ramane cu proiectele lui incepute, de cunostinte juridice pentru minori (care mi se pare fabulos – il urmaresc pe Facebook) si vrea sa mai dezvolte pentru adulti. Daca sa stai la pensie si sa imparti din cunostintele tale – adica tot sa muncesti intr-un fel e, in loc sa te duci la plaja si sa te bucuri de timpul liber, e de judecat…. dar asa sunt oamenii, capra vecinului, etc.
și eu tot la ANPC mă gândeam.
cu insistat pe faptul că stresul provocat de neprimirea facturilor, ce va fi urmată de foarte multe facturi una după alta, la intervale extrem de apropiate (vezi cazul Luizei) sau a uneia imense, care să compenseze perioada, pun în pericol sănătatea și chiar viața titularului.
știu că sănătatea mea mintală ar fi maxim de provocată dacă n-aș primi facturi și n-aș putea să le plătesc timp de 1,5 ani.
și am cca 1/2 din vârsta Reginei.
În cazul ăstora din energie ANRE joacă rolul ANPC, dar desigur că nu se exclud. O să văd dacă nici după al doilea termen dat de ANRE nu se întâmplă nimic…
Exact cum spune Ely in comentariu, dl. Danilet a facut-o ca sa se protejeze, eu ma gandesc ca a facut bine, mai ales ca asa are libertate (timp si bani) sa faca alte lucruri bune.
Oricum, la cat s-a luptat cu sistemul lui, personal cred ca isi merita pensia.
In rest da, domeniile unde merg lucrurile cat de cat in tara asta sunt exceptia, nu regula.
Trebuie sa facem in fiecare zi exerciti de recunostinta daca o scoatem la capat.
Ghiocelul ala e minunat.
Eh, n-aș ridica așa în slăvi persoana, sunt destui oameni care au făcut mai mult decât pretinde el și fără să beneficieze de un sistem imoral de „recunoștință” populară.
Si asta este adevarat, dar in situatia actuala, cand unele randuri se imputineaza, mi se pare ca oricine este de partea buna a baricadei e un castig.
Trebuie sa recunoastem ca cei care fac ceva si nu asteapta nimic in schimb sunt putini rau.
Chiar ca mai sunt si altii: eu cu mama sunt (eram) fix in aceeiasi situatie – in 2022 o factura pentru o jumatate de luna si de atunci nimic. Recunosc ca dupa ce am citit ce demersuri ati facut am vrut si eu sa incep sa ma agit- macar sa devin persoana de contact. M-am luat cu ceva lucrari urgente si… ce vad seara pe 29 noiembrie in inbox? o factura pentru cele 8 luni ramase din 2022. A fost urmata a 2a zi de o factura pentru 8 luni din 2023- a2a zi adica pe 30 noiembrie, inceput de mini-vacanta. Era sa fiu impresionata :)!
Locul de consum al mamei e in provincie.
Pentru Bucuresti am primit tot de-abia prin oct prima factura dupa mai bine de 1 an. dar si cand s-au pornit: in 3 zile consecutive am primit 3 facturi!
Succes si primavara frumoasa! Sper sa rasara si la noi ghioceii plantati anul trecut- deocamdata aici avem viscol.
Luiza
Aha, deci începe să se desfunde țeava. Or veni și ale noastre.
Citeva ginduri fugare.
1. Hidroelectrica nu trimite facturi de 1 an si jumatate la destui clienti. Va dati seama cum se face bilantul contabil??? Iar ANAF nu se duce in control.
2. Danilet devine pensionar special. Am incercat sa-mi amintesc pentru ce marete fapte de vitejie acest om a ajuns celebru? Nu-mi amintesc. Imi amintesc ca acum ceva ani intr-o dezbatere publica l-am facut asa-zis judecator si mi-am luat-o fiind cenzurat. Dar tot nu-mi amintesc de vreun verdict celebru dat de acest pensionar de lux al Romaniei. La 48 sau 49 de ani, cind pe la altii incepe adevarata cariera de judecator. Si n-are 25 de ani de vechime ca macar vreo 2-3 a stat pe bara si prin tribunale ca l-au dat afara. Si la vechime intra si anii de facultate si cei ai institutlui de magistratura? Ca mie nu-mi prea iese vechimea de 25 de ani. Ca doar n-a iesit direct judecator dupa facultate.
3. Ma gindeam cum e posibil ca ditai complexul sa functioneze fara acte, cind la o emisiune a lui Dragos Patraru am primit raspunsul, un raspuns pe care de altfel il stiam din alte situatii. S-a modificat legea. De la obligativiatea sa puna la dosar in copie toate aprobarile, s-a trecut la declaratia pe propria raspundere. Adica legea facuta de legiuitor, care e parlamentul, e modificata prin OUG sau chiar ordin de ministru, si Parlamentul e cam degeaba. (Nu ca ar fi prea harnic.) Asa s-a intimplat si cu legea liberei circulatii unde din ”la cerere” abtibildul CRDS a devenit obligatoriu si tot asa si legile electorale unde actul de identitate a devenit act de identitate valabil. Si multe alte legi.
4. Cred ca ar trebui sa mergeti la un notar (daca nu e prea scump) si sa faceti o procura prin care va reprezentati mama la Hidroelectrica si pe la ministere si s-o trimiteti in copie legalizata cu solicitarea sa fie pusa la dosar. (Notarii stiu s-o ticluiasca sa fie una pentru tot unde aveti nevoie.) Da, stiu, o utopie, ca ei n-o sa recunoasca ca au primit-o, dar se poate fie trimite prin fax ce are confirmare, fie depune la registratura cu numar de inregistrare. Ma rog, va complic viata si asa plina de alergatura. Dar e o solutie perfect legala si opozabila in justitie.