Gândaci păroși în florile de cireș
Am plantat acum vreo trei ani doi peri în grădina de la moșie. Aveam doar meri, pruni, vișini și corcoduși, așa că am plantat peri, cireși, piersici, un smochin, un alun, un gutui, viță de vie… ca tot omul gospodar. Părul nr. 1 a făcut un buchețel de flori în primul lui an de existență, dar a venit gândacul păros și le-a mâncat pe toate așa că n-am văzut nicio pară. În al doilea an a făcut vreo trei buchețele, dar gândacul păros le-a mâncat pe toate și n-am apucat să aflu și eu ce fel de păr e ăsta, dacă face pere bune sau ba.
Părul nr. 2 nu a făcut nimic în timpul ăsta, decât frunze, iar astă vară s-a umplut de furnici într-o zi. Am dat cu furtunul cu apă pe el ca să cadă furnicile, dar odată cu furnicile i-au căzut și frunzele. A fost în toți anii ăștia o nuia cu niște mici crenguțe laterale, indecis ce vrea să facă în viață. Anul ăsta a explodat de buchețele cu flori. Mai mare dragul să te uiți la el! Prin comparație cu părul nr. 1, care a făcut și el ceva mai multe buchețele, adică vreo șase, părul nr. 2 este premiantul clasei.
Dar gândacul păros a venit și anul ăsta, deși nu mai avem câmpuri cu rapiță în jur și e chiar prea devreme pentru rapiță, oricum. Epicometis hirta, pe numele lui științific, gândacul ăsta pare să fie cel mai nenorocit prădător, pentru că se hrănește nu numai cu polenul, ci și cu pistilul, staminele și toate organele florii, lăsând în urmă doar petalele, ca niște carcase goale și triste. Prin urmare, pe acolo pe unde trece el pomii nu fac niciun fruct.
Ce rămâne din floare în urma gândacului păros
Pe la noi se zice că e specific culturilor de rapiță, și că de asta s-a înmulțit, odată cu apetitul agricultorilor pentru rapiță, însă ei preferă orice fel de flori, de pomi fructiferi și chiar de vie. Mama păroasă depune ouă în pământ și scoate o singură dată pe an câteva duzini de pui care stau și hibernează tot în pământ până primăvara, în aprilie, când ies și strică corola de minuni a lumii.
Teoretic nu există mijloace chimice de combatere a gândacului păros, adică insecticid, pentru că ar trebui să-l dai în plină înflorire, atunci când vin pe flori albinele și alte insecte folositoare în livada omului. Spun teoretic, pentru că grupurile de pomicultori amatori sunt pline de sfaturi despre ce produse folosesc unii și alții chiar și în floare, unii chiar afirmând că sunt „safe” pentru albine.
Alții pun capcane cu feronomi prin copaci (nu știu cum sunt astea și de unde se cumpără, doar am citit despre ele) sau pun pe lângă pomi ligheane și găleți colorate în care pun apă cu niscai balsam floral de rufe. Se pare că păroșii sunt atrași și de culoare, nu numai de miros, și se mai îneacă în balsamul ăla.
Am încercat și eu azi metoda asta, disperată că deja păroșii îmi decimaseră jumătate din florile de la părul nr.1. Inițial i-am înfășurat pe amândoi în niște pânză folosită pentru protecția la îngheț. Dar așa țineam și albinele departe și nu se mai făcea polenizarea. Așa că i-am eliberat din nou și am acoperit doar unele buchete de flori, sperând că măcar salvez câte o pară-două din fiecare pom.
Dimineață am găsit doar trei gândaci în găleată și o duzină pe flori. Dar nu numai pe cei doi peri ci și în cei doi cireși, care anul ăsta sunt și ei plini de flori, și în câțiva meri mai tineri.
I-am luat cu mâna, bucată cu bucată și i-am înecat în găleată. Avantajul e că se lasă prinși ușor, pentru că sunt atât de lacomi încât nu se desprind de floare decât cu forța. Și toată ziua, din oră în oră, am făcut cu rândul cu domnul inginer la omorât gândaci. Mai un email, mai o ședință, mai ieșeam din casă și omoram niște gândaci păroși, și tot așa până spre ora 5 când s-au retras. Până mâine când o luăm de la capăt.
Ca să vezi ce face omul ca să guste o pară!
Părosul în florile de măr
Totuși nu putem face asta până când florile se transformă în fructe, va trebui să-l acoperim măcar pe părul nr.2. Altfel este o luptă în zadar. Epicometis hirta e ca politicianul pesedepenele care se mufează la banul public și nu se dă dus de acolo decât arestat. Iar în urma lui apar și mai mulți. Ca și politicianul corupt, gândacul păros face pagube mari, nu se mulțumește să mănânce florile de bălării, că e plină curtea, sau florile de corcoduș, vișin sau de prun de exemplu, ci preferă delicatesele, florile de păr, de cireș sau de măr din niște pomi mici, cât să nu-ți mai lase și ție nimic.
Desigur, îți permiți să-i ignori dacă ai pomi mai mulți, maturi, cu flori mai multe, din care să-i lași să se înfrupte, căci teoretic nu pot dovedi toată livada. Sau să dai cu insecticid fără să-ți pese de albine sau de contaminarea mierii. Dar pentru democrațiile tinerele/livezile mici, corupții ăștia păroși se dovedesc mortali.
Contribuabil cinstit care muncește pentru binele livezii
„Folosirea capcanelor
Spre exemplu în Ungaria s-a brevetat o capcană ce poate fi folosită în prinderea adultilor de Epicometis. Capcana se numeşte CSALOMON, iar tipul de capcană specifică prinderii gândacului păros este VARb3k. Aceste capcane se pot agăţă pe o creangă, sau se pot aşeza direct pe pământ între straturile cu flori sau căpşuni. Atenţia doar să fixaţi capcana la soare, pentru că Epicometis nu prea agrează umbra.
Folosirea cenuşii de Epicometis
Adulţii prinşi în capcană sau scuturaţi cu mâna de pe buchetul de flori într-o găleată, pot fi foarte folositori. Aceştia pot fi arşi, iar cu cenuşa pot fi prăfuite culturile. Mirosul cenuşii îndepărtează dăunătorul. Metoda poate fi însă folosită doar pe suprafeţe mici.
Găleţi colorate
Este o metodă foarte eficientă. S-a testat atracţia gândacului păros faţă de mai multe culori şi s-a ajuns la concluzia că gandacul paros prezintă o atracţie puternică faţă de culoarea albastru deschis.
O altă concluzie trasată în urma mai multor teste ar fi că în funcţie de hrana pe care o caută, gandacul paros este atras de o anumită culoare. Aşa că pe lângă găleţile albastre, folosiţi şi alte culori pentru a observa ce culoarea preferă în respectivul moment. Dacă este atras de o altă culoare, galbenă spre exemplu, atunci găleţile trebuie schimbate pentru a avea un randament de prindere maxim.
În găleţi, puneţi până la jumătate apă, în care adaugaţi două – trei linguri cu detergent care să miroasă neapărat a flori. Atenţie doar ca mirosul să fie finuţ, cât mai aproape de ceea ce găsim în natură.
Gândacii morţi să fie lăsaţi în găleţi, pentru că aceştia prin prezenţa lor atrag alţi gândaci.
Găleţile să fie amplasate mai des spre marginea livezii, iar spre interior mai puţine. Fiţi atenţi la randamentul lor şi luaţi deciziile de amplasare mereu în funcţie de comportamentul pe care-l are dăunătorul. Foarte important ar fi ca găleţiile să fie aşezate direct în bătaia soarelui, pentru că gândacului păros nu-i prea prieşte umbra.
De asemenea, găleţile colorate fiind aşezate direct în bătaia soarelui, sunt mai uşor de detectat de către Epicometis.
În apă poate fi introdus un colorant, astfel încât găleata cu apa ca întreg să fie şi mai atractivă pentru acest gândac. Atenţie la nuanţă, dacă folosiţi găleţi de albastru deschis, apa să fie colorată de asemenea într-un albastru deschis.
Utilizarea de culturi capcană
O cultură capcană foarte bună ar fi rapiţa de toamnă sau muştarul. Aceste culturi pot fi semănate în benzi între rândurile de pomi, sau în jurul livezii. Gandacul paros va lăsa cultura de bază în pace şi va ataca cultura capcană. De aici aceştia pot fi „recoltaţi” foarte uşor prin scuturare. Nu folosiţi insecticide pentru că veţi ucide şi albinele care vă polenizează cultura de bază. După ce cultura de bază şi-a terminat înfloritul, aceasta poate fi eliminată prin cosire.
Sunt curios ce problemă ai avut cu acest dăunător și cum anume ai reușit să-l pui la punct.„
https://www.agromentor.ro/gandacul-paros-epicometis-hirta-punctele-slabe-si-forte/
Da, sunt abonată și eu la Agromentor. Dar tot acolo zice și că poți folosi Mospilan în timpul înfloririi, ceea ce îmi ridică niște semne de întrebare, totuși.
Mospilanul e foarte bun. Daca adaugati la 20 l de apa si o fiola de Fastac devine si mai eficace. De ce? Se pare ca e teoria ca doua otravuri amestecate devin mul mai letale, ca genereaza si alte probleme in organism.
Incercati pe cit posibil sa respectati dozele. Pacatul acolo pe care-l stiu e ca daca stai de vorba cu cineva si-i spui si accepti sa faca o solutie un pic mai concentrata, de fapt el o face la concentratie dubla.
Din ce mai tin eu minte pliculetul de Mospilan era de 1,5 sau 3 grame. Cum el e/ era relativ mare, cel mai bine era sa tai pe o latura si sa-l pui cu totul in apa, altfel din grauncioarele alea se mai pierd fie lipite pe plic fie ramin prin colturi…
Si va sugerez sa priviti natura in asamblul ei ca avind o mare putere de regenerare. Din ce stiu eu (poate prost) Mospilanul nu e daunator la albine decit daca e aplicat direct pe albina…
Din alte lecturi am aflat ca multi specialisti recomanda ca in primii 2-3 ani de la plantare pomii sa nu fie lasati la rod, ca sa se intareasca. Adica buchetelele de flori sa fie taiate. Plus taierile de tineri pentru coronament si rod mai tirziu…
Nu pricep cum poate fi bun un insecticid=otravă care poate ajunge ulterior și în fruct și în mierea făcută de albine – dacă nu mor și albinele direct? Sigur că agricultura modernă se bazează pe otrăvuri ca să scoată producție, iar noi am acceptat asta la produsele din comerț. Că or avea legătură sau nu cu numărul crescut de cancere în ultima sută de ani, cine poate ști. Până la urmă tot trebuie să mori de ceva 🙂 În curte mi-am propus să folosesc la minim industria chimică. Oricum stropesc cu produsele recomandate în perioadele de repaus și după formarea fructelor, pentru că am văzut că altfel nu am niciun fel de recoltă. Dar chiar și în timpul înfloririi mi se pare cam mult. În plus, vecinii mei uzează din plin de tot felul de substanțe ca să nu le mai crească nici iarba, taie pomii care le fac umbră și după aia se miră că ce prost e pământul și bagă îngrășăminte. Per total, ne ducem dracului.
Ar trebui sa stim foarte bine Limba Chimie pe care multi am gasit-o arida (in special cea organica) apoi multa microbiologie. Dar, si aici e punctul fragil, ar trebui sa avem incredere si in cei ce ne spun ca un pordus e bun. Daca cel ce spune asta e platit de compania ce-l face, semnele de intrebare sunt multe si uriase.
CIneva imi spunea ca in anii 50 primeau ceva banuti daca duceau la scoala gindaci de Colorado!!! Azi nu ne putem inchipui asa ceva, ca sunt peste tot in cantitati uriase ca si 1 ban daca am primi pe un gindac am face relativ usor citiva lei.
Azi am ajuns la agricultura intensiva, uitind de preceptul biblic ca o data la 7 ani sa lasi pamintul sa se odihneasca. Ca nu-i numai religie ci si multe norme de viata si morale.
Din pacate lucrurile s-au schimbat si nu mai aveti/ gasiti faimosul balegar de la crescatorii de animale, care lasat bine la fermentat si utilizat dupa 1-2 ani de la producere face minuni in curte. E mai usor cu „prafuri” si mai comod.
Va dau dreptate ca ne grabim prea repede sa utilizam un produs nou sau altul fara a-i sti efectele macar pe termen mediu (10-15 ani), daca nu si pe cel lung. Si cite lupta e pentru retragerea unui medicament initial miraculos ca apoi sa fie dovedit rau.
Apropos, din sursa sigura (cercetator), un studiu de medicament (dar sunt convins ca la fel e si la pesticide sau altceva) nu se face in comparatie cu alt medicament, ci mereu cu placebo. Nu exista studii care sa compare aspirina cu paracetamolul (de exemplu) ci aspirina cu cei ce nu iau nimic sau paracetamolul cu cei iau nimic. Bine, am exagerat, dar vorbesc de noile medicamente pentru combaterea sau vindecarea bolilor grave. Ca sa nu vorbim de lipsa de conlucrare intre colective, fiindca ele sunt platite de diversele mari concerne farma.
SUntem multi, avem nevoie de hrana, o vrem cit mai diversificata si deci metodele de odinioara nu mai sunt suficiente….
…și pune căsuțe/ cuiburi pe fiecare pom, având grijă ca pisicile să nu le vâneze, să nu ajungă în livadă, insectivorele sunt aur pentru sănătatea pomilor.
https://www.forestdesign.ro/index.php/ro/blog/82-combaterea-daunatorilor-cu-ajutorul-pasarilor-insectivore
La 10 mâțe în gospodărie, mă îndoiesc că păsările au vreo șansă.
Lupta cu invadatorii e inegala, din pacate. Din experienta mea singura solutie care functioneaza e cea dura – respectiv insecticid. Restul sunt vrajeli hipsteresti.