Cugetări de care lumea nu avea nevoie, dar pe care le scriu aici ca să nu rămână doar la mine în cap. Bonus, poze cu și fără pisici de la moșie 🙂
Vii în București și primul care te ia în primire la aeroport…

… e un șofer de RATB cu capsa pusă, care vrea să-ți facă educație
Păcatele ONG-urilor și ale oamenilor de bine din ele (II)

Despre finanțarea ONG-urilor, elitisme, pierderea motivației și până unde ne ține democrația – în al doilea episod și ultimul despre ONG-uri și la ce sunt ele bune în viața noastră.
Dovezi aveți?

În care Dollo e trasă pe dreapta de poliție și reușește să-l exaspereze și pe agentul ăla ghinionist, cu poveștile ei despre gunoaie. Sunteți de la circulație sau de la poliția… poliție? 😉
O stea de la minister, cinci de la oaspeți

În care Dollo e evaluată de o comisie de la Ministerul Economiei Digitalizării Antreprenoriatului și Turismului și rezultă că are un lips major în dotare. Pe care nici nu vrea să-l repare.
Ursitul unei doamne

De Bobotează, mama m-a dus la cimitir ca să-i văd „apartamentul” pe care și l-a pregătit singură, iar eu am visat ce mă macină mai mult când sunt în România.
Cum am obținut aprobarea statului ca să-mi închiriez casa. Provizoriu

A durat patru luni, din care două am umblat după autorizația de construire a blocului și câteva săptămâni după semnăturile vecinilor, care și ei închiriaseră, dar nu îmi ceruseră și mie voie. Restul a fost așteptare încordată la ușa virtuală a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Încă o operațiune prin care statul se acoperă cu hârtii
„Moartea asistată” de la Spitalul Pantelimon

Se știa de comportamentul abuziv și arogant al medicilor de la Spitalul Pantelimon, era notorie lipsa de empatie de acolo, și totuși un singur om dintre toți care știau a avut curajul să reclame. Ce spune asta despre noi?