Archive | În neagra străinătate RSS feed for this section

15 ani cu pisica Toshiba și relația cu alte animale

privire-toshiba

Un bilanț sincer și pe alocuri trist al relațiilor mele de lungă și scurtă durată cu animalele din viața mea. Plus prima încercare de angajare în Elveția 😉

Read More 5 Comments

Cum s-a dat drumul la căldură în Franța

caldura1

În care Dollo e căzută în admirație când vede cum se sapă gropi în Franța, fără lopeți, și e și mai șocată când află că blocul în care stă a decis să renunțe la centrala proprie, pe gaze, și să ia căldură „de la primărie”. O lume pe contrasens cu România.

Read More 2 Comments

Murături franco-germane

muraturi

S-au pus primele murături din viața de emigrant. Scobeam verzele de cotoare și m-a lovit revelația că în sfârșit mă transform în mama. A trebuit să plec din România ca să înțeleg diferența dintre verze, care e aia bună pentru murat și, evident, sarmale.

Read More 17 Comments

Cum am petrecut de ziua națională a Elveției

artificii2

Văzut artificii pe Rhin, mers la moaștele lui Freddie Mercury la Montreux, încercat văzut Mont Blanc fără succes, mâncat înghețată la Annecy, plăcut (cât de cât) Lyon, aproape murit de foame la Dijon, întors acasă după 1000 de km

Read More 4 Comments

Viața în comun, la noi și la alții

zurich

Văzut din capitalismul rapace românesc, în care fiecare petic de pământ e adjudecat, betonat, ras, ars și dotat cu blocuri și mall-uri, urbanismul elvețian pare o mare naivitate, o pierdere de spațiu și de bani. Cum de  dezvoltatorul elvețian nu știe să scoată cât mai mulți bani din peticul de pământ pe care construiește?

Read More 18 Comments

O lume mai bună, according to Dollo

containere haine

Cum aruncă francezii gunoiul, fără să-i plătească nimeni să facă așa, și ce am putea învăța și noi de la ei.

Read More 24 Comments

Cum se închiriază o casă în Franța

chirias in franta

Greu. Asta ar fi descrierea într-un singur cuvânt. Pentru mai multe citiți acest articol deopotrivă informativ și incendiar 🙂

Read More 17 Comments

Povești la mâna a doua din aeroport

cursuri de tacut in public

Oameni care, neavând un blog, vorbesc tare la telefon, în public, și povestesc despre viețile altora. Astăzi, soacra română de „broscar” 🙂

Read More 6 Comments

În care Dollo va au marché*

la piata in franta

Când ești mai prost în limba franceză decât te simți în mod normal în limba română, și te mai duci și la piață.

Read More 13 Comments

Oldies but goldies

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.