Cum a plecat L. din România doar pentru un an și ce a ajutat-o de fapt să rămână 20 de ani în Canada. Încă o poveste despre oameni care sfințesc alte locuri.
Cami: îmi pare rău că am fost „pushed out” pentru că oricât de bine te adaptezi altundeva, cel mai confortabil te simți tot printre ai tăi

Povestea unei emigrări în Australia, cea mai bună dintre lumile posibile, dintr-o Românie cu care nu mai vrei să ai de-a face.
G.G. „Viață noastră era o bulă și plăteam sume enorme ca să nu se spargă”

Am plecat într-o țară pe care nu o vizitasem nici în vacanță, și nu a fost o alegere. De aici a venit oferta. Dar acum, după ce am cunoscut oameni și culturi multiple, consider că a fost cea mai bună alegere și nu m-aș reloca.
„Fericirea” o găsești în țara unde avantajele ți se par fabuloase și dezavantajele nu te deranjează

Sorina Oprean s-a întors în România după jumătate din viață trăită în Spania. Cum se vede țara după 25 de ani petrecuți în Vest și o poveste despre emigrare și întoarcere, despre cum e viața cu fundul în două luntrii și cu familia împrăștiată în patru țări.
Mihai Radu: Pentru mine, România nu mai este de multă vreme „acasă”

N-am avut nici o secundă senzația că în Germania ar alerga câinii cu covrigii în coadă. Am păstrat cetățenia română pentru că e mai simplu decât să renunți la ea.
Dana H. – Am întotdeauna pașapoarte valide în casă. Dacă ar întra rușii, într-o oră aș trece Dunărea

Sunt atât de multe schimbări de făcut în România că nu cred că se vor întâmpla nici măcar în decursul vieții fiicei mele. De asta o educ și pe ea să plece. Vara trecută am fost în Copenhaga și Stockholm. Chiar și pentru un copil de 11 ani, diferențele sunt izbitoare.
Traian: Nu m-am desprins de România. Sunt probabil un emigrant atipic

Nu există durere. Există sentimentul că România nu se mișcă suficient de repede sau nu în direcția potrivită. Mai degrabă revoltă decât durere. Când mă întorc în România îmi ia câteva ore, maxim o zi, să îmi amintesc de ce am plecat și de ce este bine că am făcut-o.
Lavinia Petrariu: în ciuda faptului că mi-a părut rău, am ales să rămân

Unul dintre factorii care au cântărit cel mai greu în decizia de a rămâne în România au fost părinții mei, care mereu au avut nevoie de ajutorul meu.
Regret că mulți vor trebui să plece din aceleași motive, și după 14 ani de la plecarea mea

Nici dacă aș avea un super job și o casă nu m-aș mai întoarce. Traficul, sistemul educațional și cel de sănătate și altele sunt foarte importante pentru mine. Iar pentru a-mi vedea prietenii și familia, când mi se face dor pe neașteptate, există zborurile low-cost.
Mi se pare că un om trăiește în țara asta în ciuda ei

Țara asta, dacă nu ești bărbat (bărbații romi se exclud, desigur), în deplinătatea facultăților fizice și mintale, descurcăreț și cu părinți bogați, te urăște.