Archive | Diverse RSS feed for this section

Conu Dinu, vizitat de Fantoma de la operă

cimitir

Cum a fost noaptea albă cu muzică de operetă în Cimitirul Bellu

Read More 4 Comments

Gustul capitalismului la sticlă

pepsi

Nici muzica, nici prăjiturile mamei, nici măcar toaleta mea (rochie albă, primele sandale cu toc, bleu) nu au produs reacțiile pe care vederea sticlelor cu Pepsi le-a scos din colegii mei. Care cum intra în baie striga de uimire: „moamăăă, are Pepsiiii!”

Read More 11 Comments

Cum cheltuiește televiziunea finlandeză banii publici

finalnda eurovision

Sau cine cred că va câștiga Eurovisionul de anul ăsta și de ce noi (foarte posibil iar) nu.

Read More 11 Comments

Ce mai crește prin parcurile bucureștene

ied

Printre borduri, plăci de marmură, terase, grătare cu parabolice și alte dovezi ale trecerii omului pe pământ (cum ar fi cojile de semințe), natura se încăpățânează să surprindă.

Read More 5 Comments

Cum se făceau eclipsele pe vremuri

eclipsa2

Pe asta de azi n-am văzut-o, că mi se pare că a intrat deja în banal, dar m-a făcut să-mi scot de la naftalină diplomele de eclipsistă primite atunci, în 1999, de la autoritățile competente care au simțit nevoia să ne ateste faptul că am fost martori la un eveniment unic în viața noastră 😉

Read More 11 Comments

Mama, față cu terorismul

1976928_675920365854525_3432207852232459151_n

Reacția mamei după ce i-am citit strategia organizației de drepturile omului la care am lucrat astfel încât s-o înțeleagă și ea.

Read More 4 Comments

Chiloțăreală sau libertate de exprimare?

perjovchi

Ziua fără pantaloni în metrou nu e un protest, ci o formă de exprimare. Legal nu are nevoie de autorizare, dar este posibil să-i deranjeze pe alți călători. Așa cum caricaturile cu Mahomed îi deranjează pe musulmani. Ce facem? Permitem doar acele libertăți de exprimare care au un scop util sau și pe astea aparent inutile?

Read More 34 Comments

2015

carare-parc

Ce am făcut în 2014 și ce vreau de la mine în 2015

Read More 8 Comments

JTI dă burse (și) pentru plagiatori

Diana Toea, plagiatoare

Diana Toea, care mi-a plagiat serialul despre oamenii care au construit metroul, este unul dintre cei zece jurnaliști care au primit burse europene de la JTI.

Read More 22 Comments

Alcoolul la volan, în Ungaria și România

Do-Not-Drink-and-Drive-Poster-1

Beți la volan? Cum vi s-ar părea să vă pierdeți job-ul și să vă fie interzisă reangajarea ca șofer, oriunde, dacă vă prinde poliția sub influența alcoolului?

Read More 22 Comments

Oldies but goldies

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.