Archive | Reportaje RSS feed for this section

Vino, dragă, să semnezi, ca să avem spații verzi!

Doamna cu 32 de ani de căsnicie

Mai mult de 800 de oameni au fost ieri în Parcul IOR/Alexandru Ioan Cuza ca să semneze pentru păstrarea verde a porțiunii retrocedate.

Read More 21 Comments

Despre oameni, porci și asemănările dintre ei

Operațiile pe purcei salvează oameni

Cum învață doctorii să facă operații laparoscopice pe porci, ca să salveze oamenii de la obezitate. În cel mai modern centru de chirurgie bariatrică din Europa de Est – Delta Hospital

Read More 4 Comments

În timpul ăsta, în Hala Obor

Mațe pentru tobă

În timp ce parlamentarii își învesteau încrederea în guvernul Ponta 2, poporul își investea economiile în porcul de Crăciun. În Hala Obor.

Read More 4 Comments

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Read More 26 Comments

Tradițional balcanic: sarmale, mici, clătite

Aperitive

Dacă vrei să mănânci ceva tradițional macedonean dai peste aceleași feluri ca în România, Bulgaria sau fostele țări iugoslave. Influența turcească dă cel mai bun gust bucătăriei balcanice

Read More 12 Comments

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Read More 11 Comments

Disneyland-ul din Skopje

Alexandru cel Mare, statuia centrală din Piața Macedonia

Capitala Macedoniei traversează de doi-trei ani o febră a împodobirii cu statui și clădiri de epocă, una mai impozantă decât alta. O vizită acolo te vindecă de obsesia că noi suntem cei mai prosti din curtea școlii. Sunt alții și mai fuduli decât noi 😉

Read More 6 Comments

Alpbach, o viață perfectă cu dictatură se ține

O după amiază la o terasă din Alpbach

Cum e viața într-un sat în care casele seamănă, mormintele nu se deosebesc între ele, iar peisajele sunt ca dintr-o carte poștală. Singurul lucru lăsat la liber este simțul umorului, pe care locuitorii din Alpbach îl folosesc pe pielea turiștilor.

Read More 16 Comments

Ce am mâncat în Tirol: prezervative şi găluşti

Găluşti cu caise

Chelnerul povestea la tot personalul restaurantului despre cele două românce de pe terasă care mănâncă prezervative cu ceapă. Probabil că azi deja am devenit o legendă rurală acolo, în Alpbach.

Read More 8 Comments

Înmormântare în Tirol

Militarii aliniaţi la onor

Plecată în Alpi ca să discut despre viitorul tineretului din ziua de azi m-am trezit că asist la o înmormântare tiroleză cu costume populare, fanfară şi onoruri militare. Au lipsit bocitoarele nostre şi salvele de tun.

Read More 2 Comments

Oldies but goldies

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉