Plezirista

Archive | Plezirista RSS feed for this section

Carte & alte arte 06/02/2026

Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof

Clubul de carte, acest „Pax litteraria universalis”, a pus față în față o capodoperă a literaturii universale – Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain – și o lamentație a unui profesor de filosofie de la Sorbona, care se teme că lumea ar putea deveni un loc mai bun, dacă e lăsată pe mâinile wokiștilor

Cum să înfrunți un dictator. Și alte vise umede, jurnalistice

O carte despre democrație, jurnalism, activism, și cum sunt toate subminate de om. M-am regăsit un pic și eu în ea, dar per total Maria Ressa mi s-a părut cam pătimașă. Se pare însă că fără patimă riști să mori necunoscut și degeaba.

15 ani cu pisica Toshiba și relația cu alte animale

Un bilanț sincer și pe alocuri trist al relațiilor mele de lungă și scurtă durată cu animalele din viața mea. Plus prima încercare de angajare în Elveția 😉

Anii și viața, după Annie Ernaux

După vacanța din Normandia, cartea de la clubul de luna asta a venit la fix să-mi arate ce s-a întâmplat după debarcarea americanilor în Europa, cum au trăit occidentalii anii 50-90, în care noi, esticii, i-am invidiat tot timpul, pentru cât au fost de norocoși.

Let’s talk about why (not) having children

Despre „acest scandalos joc de noroc care este conceperea unui copil” și urmările sale, discutăm azi la clubul de carte, pe marginea capodoperei telenovelistice a lui Lionel Shriver – Trebuie să vorbim despre Kevin. De parcă vorbitul despre ceva a rezolvat vreodată vreo problemă.

În căutarea frappe-ului din tinerețe

Am condus 2000 de kilometri, prin România, Ungaria, Austria, Elveția și n-am reușit să găsesc un caffe frappe ca pe vremuri la noi la Eforie

Nimic despre Iliescu

Povestea schimbării de regim din Albania, prin ochii unei fete de 11 ani, care l-a iubit pe „unchiul” Enver și a ajuns să predea marxismul la Londra. Deși noi ne credem mai speciali și mai victime decât alții din Est, cartea scrisă de Lea Ypi ne contrazice. Doar că ei, neavând un Iliescu, ca noi, nu au azi pe cine să dea vina.

Trăind în lumea est-europeană – o tragică pierdere de timp, oameni, energii

Un dialog al surzilor la clubul de carte – Gabriela Adameșteanu și Ioan Petru Culianu. Unul scrie cum ar fi trebuit să se întâmple lucrurile în „România liberă” și altul povestește cum s-au întâmplat de fapt. Anii „romantici” 90, explicați, pentru cine mai crede că aflarea adevărului contează.

Ce a învățat Gorzo de la Graham Greene

Și mai ales ce am reușit să înțeleg eu din cartea lui Andrei Gorzo, despre istoria neromanțată a familiei sale, din anii luminoși ai comunismului până în buimacii ani 90 ai tranziției.

Camping – dar avem suferință și acasă

Cel mai recent roman al Laviniei Braniște schimbă registrul cu care ne obișnuise, de la angoasele tinerei care nu-și găsește locul în România, la deruta, dezrădăcinarea, imposibilitatea emigrantului bătrân de a-și mai găsi un loc, mai ales dacă a avut ghinionul să se nască într-o familie în care n-a moștenit altceva decât rătăcirea.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof

Cum să înfrunți un dictator. Și alte vise umede, jurnalistice

15 ani cu pisica Toshiba și relația cu alte animale

Anii și viața, după Annie Ernaux

Let’s talk about why (not) having children

În căutarea frappe-ului din tinerețe

Nimic despre Iliescu

Trăind în lumea est-europeană – o tragică pierdere de timp, oameni, energii

Ce a învățat Gorzo de la Graham Greene

Camping – dar avem suferință și acasă

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

Mergând pe sârmă

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Pur și simplu Norvegia