Archive | Carte & alte arte RSS feed for this section

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Women and children scavenging for coal from slag heaps near closed mines during the coal strike.   (Photo by Topical Press Agency/Getty Images)

60 de ani după ce Edward Jenner a inventat vaccinul, viața pe pământ a fost un pic mai bună, dar nu neapărat mai dreaptă. Despre nedreapta soartă a clasei muncitoare, care nu merge nici în Paradis, este romanul extraordinar de la clubul de carte de luna asta: Germinal, de Emile Zola. Romanul de la 1860, numai bun de citit la coadă la vaccinare 😉

Mai mult 3 comentarii

Meniu de filme de Crăciun

Sofia Loren

Un serial politic apreciat de critici, un film inspirat din viața reală și vreo două comedii ireverențioase, dar reconfortante și romantice. Toate pe Netflix.

Mai mult 23 comentarii

Frankly my dear, I don’t give a damn!

American actor Clark Gable (1901 - 1960) in his role as Rhett Butler kissing the hand of a tearful Scarlett O'Hara, played by Vivien Leigh in 'Gone With The Wind'.   (Photo by Hulton Archive/Getty Images)

A doua cea mai citită carte după Biblie și celebra ei frază de final pe care Rhett i-o spune lui Scarlett la despărțire. Pe aripile vântului, la clubul de carte, wăi!

Mai mult 43 comentarii

Borgen

borgen2

Oamenilor dezamăgiți de politică le-ar prinde bine să vadă filmul ăsta pentru că au ocazia să înțeleagă ce greu e de găsit și apărat binele într-o lume polarizată, chiar și atunci când politicienii au cele mai bune intenții.

Mai mult 7 comentarii

Trei într-o barcă, fără mască

trei intr-o barca

Un jurnal de călătorie din secolul 19, citit cu lipsa de răbdare și atenție din pandemia secolului 21.

Mai mult 12 comentarii

The Queen’s Gambit

queens gambit

Un film care-ți exploatează subtil fiecare clișeu și îți contrazice așteptările cu niște happy end sănătos, american. O delectare pentru ochi în zilele astea mohorâte.

Mai mult 9 comentarii

Realismul magic lovește din nou clubul de carte

un veac de singuratate

Un veac de singurătate, de Gabriel Garcia Marquez – o cronică de familie sud americană care a avut și noroc de un premiu Nobel, că altfel n-ar fi auzit mulți de ea.

Mai mult 9 comentarii

Cum am putea fi creatori în Istorie, noi, câteva zeci de milioane de dezechilibrați?

noapte de sanziene

Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, o carte care nu avea nevoie de recenzia mea, dar iată că a primit-o. Și o mai discutăm și luni la clubul de carte.

Mai mult 1 comentariu

Păcatele tinereții, la clubul de carte

necunoscuta

Necunoscuta de la Wildfell Hall, de Anne Brontë, genul ăla de roman pe care-l devorai în adolescență, dar de care te jenezi la maturitate.

Mai mult 1 comentariu

Clasici, da’ mulți

carti vechi

Ce cărți citim până se termină pandemia. Sau măcar până se descoperă un vaccin. Sau până la anul pe vremea asta 🙂

Mai mult 9 comentarii

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.