„Lecții”, de Ian McEwan, romanul bărbatului alb, privilegiat, născut și crescut în pliul cel mai generos al istoriei, dar care nu a reușit să facă nimic bun pentru generațiile următoare, chiar dacă și-ar fi dorit. Plus o chemare la un club de carte orgasmic, pe care ni-l dorim în continuare 😉
Vechituri
„Casa amintirilor”, de Yeal van der Wouden. O carte care ar fi putut să fie bună, dacă autoarea n-ar fi ținut neapărat să ne bage pe gât și sexul ei incert.
Anii și viața, după Annie Ernaux
După vacanța din Normandia, cartea de la clubul de luna asta a venit la fix să-mi arate ce s-a întâmplat după debarcarea americanilor în Europa, cum au trăit occidentalii anii 50-90, în care noi, esticii, i-am invidiat tot timpul, pentru cât au fost de norocoși.
Let’s talk about why (not) having children
Despre „acest scandalos joc de noroc care este conceperea unui copil” și urmările sale, discutăm azi la clubul de carte, pe marginea capodoperei telenovelistice a lui Lionel Shriver – Trebuie să vorbim despre Kevin. De parcă vorbitul despre ceva a rezolvat vreodată vreo problemă.
Nimic despre Iliescu
Povestea schimbării de regim din Albania, prin ochii unei fete de 11 ani, care l-a iubit pe „unchiul” Enver și a ajuns să predea marxismul la Londra. Deși noi ne credem mai speciali și mai victime decât alții din Est, cartea scrisă de Lea Ypi ne contrazice. Doar că ei, neavând un Iliescu, ca noi, nu au azi pe cine să dea vina.
Trăind în lumea est-europeană – o tragică pierdere de timp, oameni, energii
Un dialog al surzilor la clubul de carte – Gabriela Adameșteanu și Ioan Petru Culianu. Unul scrie cum ar fi trebuit să se întâmple lucrurile în „România liberă” și altul povestește cum s-au întâmplat de fapt. Anii „romantici” 90, explicați, pentru cine mai crede că aflarea adevărului contează.
Ce a învățat Gorzo de la Graham Greene
Și mai ales ce am reușit să înțeleg eu din cartea lui Andrei Gorzo, despre istoria neromanțată a familiei sale, din anii luminoși ai comunismului până în buimacii ani 90 ai tranziției.










