„Păsări migratoare”, de Fernando Aramburu, este un roman pe cât de bun pe atât de enervant, mai ales dacă ești femeie și vrei să crezi că educația reușește să atenueze înaintea vârstei instinctele primare ale bărbaților 🙂
Ce cărți citim în 2025

17 cărți pe care le vom citi la clubul de carte, teoretic până în vara lui 2026.
Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice

Cu „Navetist la tropice”, cartea doctorului Ionuț Șendroiu, încheiem cât de cât fericit tura de lecturi începută la finele lui 2023 și deschidem lista pentru anul ăsta. Aștept propunerile voastre până duminică.
Petre Mihai Băcanu, eliberat după 35 de ani

Memoriile unui om bun despre o lume a răului. În epoca breikingniuzurilor, a titlurilor bombastice, a „adevărurilor” violente, apare această carte scrisă parcă cu stângăcie și modestie, de un bătrân de 83 de ani, care a luptat aproape singur cu comunismul. De aia am pierdut toți.
De ce au emigrat, dacă nu vor să se schimbe

„Dinți albi”, de Zadie Smith, o carte despre incapacitatea oamenilor de a-și lăsa în urmă trecutul, chiar dacă asta îi face nefericiți oriunde s-ar afla.
Viața trece ca un glonț, chit că nu știi ce vrei de la ea

Memoriile lui Dorian Galbinski de la BBC. Povestea unui om obișnuit care a avut noroc de o viață bună, și tot ce a făcut pentru asta a fost să se lase trăit de ea.
Alazarul ruștesc, din nou la clubul de carte

„Fantoma din moară”, încă un roman al Doinei Ruști care ne arată că zădărnicia s-a născut la sat, dar din păcate n-a murit acolo.
Familia tradițională românească de peste ocean

Filmul documentar „Mrs. Buică” – Uneori trebuie să-ți speli rufele în public ca să-ți accepți familia așa cum e ea și să încerci să mergi mai departe.
Între două lumi – cartea căutării de sine

„Între două lumi” este rezultatul unor ani de zbucium interior, trăiți de Suleika Jaouad, fiica unui tunisian și a unei elvețience, născută, educată la New York . Fata a reușit să pună pe hârtie atâtea angoase și întrebări personale din timpul bolii, tratamentului și remisiei, încât au devenit aproape universale și te poți recunoaște în ele inclusiv ca om sănătos.
Stânca lui Tanios

Despre alegerile pe care le făceau oamenii în vremuri în care nu se vota, ci cel mult se pupa mâna jupânului.