Dollo zice Bine

Pisica Toshiba 09/10/2026

Toshiba, 2010-2026

A fost iubită, chiar dacă, la început, nedorită. Și ne-a dat înapoi, înzecit.

Diverse 12/09/2026

Nu m-a omorât AI-ul. Încă

Am încercat să scriu un articol natural, bio, cum se făcea odată, și am dat tot peste inteligența artificială, pitită în spatele unei „surse de la fața locului”.

Drepturi civile 11/08/2026

Drepturile sunt doar pentru oamenii care ne plac

Acum 12 ani SRI voia să facă ordine în țară, să nu mai zburdăm anonimi pe Internet. N-a fost de acord Curtea Constituțională. Azi renunțăm la drepturile noastre puțin câte puțin, de fiecare dată când ni se spune că ceilalți sunt de vină.

Recent News Subscribe

Categories:

Carte & alte arte 24/04/2026

Apocalipsa AI, după Harari

Nexus, de Yuval Harari, cartea de la clubul de luna asta, distruge mitul cum că mai multă informație te ajută să afli adevărul, și zice că dacă nu învățăm să controlăm AI-ul o să ne ia dracu

De toți banii

Scenă de porc în Piața Obor, București, România, Aprilie 2026, hala veche de carne:

Ce-am găsit să fie al meu

În care Dollo învață să nu-și însușească obiectele găsite pe jos și chiar să nu mai fure altoaie de plante din grădinile altora

Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi

Fără imn, fără sobor de preoți, fără jurăminte pe ce are alesul mai scump pe lume, fără falsă solemnitate și cu niscai vin la final. Vive la democratie!

Vechituri

„Casa amintirilor”, de Yeal van der Wouden. O carte care ar fi putut să fie bună, dacă autoarea n-ar fi ținut neapărat să ne bage pe gât și sexul ei incert.

Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)

N-o să-ți vină să crezi care e aia.

Carnavalul din Basel

Măști supradimensionate, muzică de fanfară, critică și autocritică, distracție și tradiție – în total trei zile și trei nopți de balamuc organizat nemțește. Mă rog, elvețienește.

Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof

Clubul de carte, acest „Pax litteraria universalis”, a pus față în față o capodoperă a literaturii universale – Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain – și o lamentație a unui profesor de filosofie de la Sorbona, care se teme că lumea ar putea deveni un loc mai bun, dacă e lăsată pe mâinile wokiștilor

Onoare de taximetrist

Ca să nu fiu acuzată că-mi put toate când mai vin prin România, iată, am avut o interacțiune surprinzătoare cu un taximetrist-boltist din Capitală și mă grăbesc să dau mai departe exemplul ăsta de bună practică 🙂

Ultimul preț care a ucis povestea

Mâna care nu spune o poveste, nu primește de pomană. Dar are șanse mari să vândă ce are de vândut, cu un mesaj scurt, în cuvinte puține și prescurtate, chiar și agramat.

Oldies but goldies

Evenimentul zilei 18/04/2010

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Portrete 29/05/2017

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Reportaje 11/04/2018

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

Diverse 18/11/2015

Rulată Germania

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Drepturi civile 05/11/2013

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Portrete 15/11/2012

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.