Tag Archives: cronică de carte

Solaris: a f**-o sau nu Kris pe Harey?

solaris

O dilemă foarte pământeană pentru cronica unei cărți SF mai degrabă filosofice – Solaris, de Stanislaw Lem. Discutăm aspectul în seara asta la terasă 😉

Mai mult 22 comentarii

Drumul revoluționarilor

revolutionary road

Sau cum murea visul american înainte de a se naște.  Scris minunat de Richard Yates în cartea de la clubul de luna asta

Mai mult 0 comentarii

Cum era să avem o autostradă București-Berlin

mistica-rugaciunii-revolverului

„Mistica rugăciunii și a revolverului”, o carte din care afli că Zelea Codreanu a fost băiat bun pe lângă tac-su și restul politicienilor interbelici, într-o vreme în care antisemitismul mergea mână în mână cu populismul. Toți ceilalți au rămas în manualele de istorie și chiar literatură.

Mai mult 10 comentarii

Divorțul are o reputație proastă, dar căsnicia e de vină

iata-ma

Încă o carte care demitizează familia „împlinită”, tradițională și demonstrează că omul nu e făcut pentru relații de durată. „Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer, e cartea de la clubul de sâmbăta asta.

Mai mult 9 comentarii

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

Mai mult 33 comentarii

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Mai mult 10 comentarii

Banii înseamnă distanța dintre tine și locul de baștină

NW zadie smith

Viața și angoasele sărăcimii londoneze, în cartea de la clubul de carte de luna asta: Nord Vest, de Zadie Smith

Mai mult 2 comentarii

Cu titlu provizoriu

maia levantini

Povestea unui psihiatru român, crăcănat (senti)mental între România și America – o carte despre cei care pleacă și cum îi văd ei pe cei care rămân. În România

Mai mult 5 comentarii

Nefericita jitie* a lui Leun, pățită de el însuși

Bucharest

… descoperită din întâmplare într-un manuscris la Biblioteca Academiei de Doina Ruști și înflorită atât de măiastru într-un roman cu parfum de afion și grătare sfârâinde din vechiul București – „Manuscrisul fanariot”

Mai mult 5 comentarii

O poveste prea frumoasă ca să nu fie scrisă

Roman-Restituirea-Anamaria-Bancea

Nu știu cum și ce construiește arhitecta Anamaria Bancea, dar de scris scrie excelent. Romanul de debut Restituirea e o poveste prea frumoasă ca să fie adevărată, dar prea bună ca să nu fi fost scrisă.

Mai mult 12 comentarii

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.