Un film care-ți exploatează subtil fiecare clișeu și îți contrazice așteptările cu niște happy end sănătos, american. O delectare pentru ochi în zilele astea mohorâte.
Părul sălbatic și omul prea educat
Încă un film elegiac de Nuri Bilge Ceylan într-o Turcie complet diferită de aia colorată, turistică. Despre încercarea fiului de a-și depăși tatăl, despre câtă conștiință, atâta suferință.
Jurnalul familiei -escu și alte filme care mi-au plăcut anul ăsta
Cel mai bun film de Centenar, plus alte trei recomandări de filme de văzut în vacanța asta de iarnă, dacă n-ați plecat pe nicăieri
În artă trebuie să sapi tot hectarul dacă vrei să salvezi un metru roditor
Ioana Crăciunescu, despre singurul film din viața ei la premiera căruia publicul i-a contestat alegerea din final a personajului – Să-ți vorbesc despre mine (1987)
Despre violul care n-a fost (consimțit) în „Ultimul tango la Paris”
Cum m-a făcut presa internațională să văd un film care nu mi-a plăcut, dar despre care păstrez totuși o amintire vie. Și nu e a scenei cu violul 😉
O întâlnire ca sarea-n bucate
Sebastiao Salgado, semnând autografe pe albume de fotografii vândute cu mii de euro, într-o seară, într-o librărie din Bruxelles. Și eu 😉