Tag Archives: Make a Point

Jurnalismul, pe vârfurile lui

fetita

Ziaristul român față cu o legendă a foto-jurnalismului american venită în vizită în România

Mai mult 7 comentarii

Carmen Nistor: „Nu există greșeli, doar distracție”

bunic carmen 2

Despre rolul pasiunii în viața omului și cât de departe ajungi cu ea. O poveste care începe cu bunicul legător de carte, continuă cu nepoata – artistă, pictoriță și business developer în timpul programului – și apare tangențial și Steve Jobs un pic 😉

Mai mult 2 comentarii

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Mai mult 1 comentariu

Cui mai dăm 2% anul ăsta

prostime

Sunteți liberi să dați cei 2% cui vreți voi, numai să-i dați, să nu lăsați fiscul să pună mâna pe ei și după aia să așteptați să vină alde Soros să vă sprijine societatea civilă ce să lupte pentru drepturile voastre.

Mai mult 3 comentarii

Fiți patrioți, beți cu mine un vin fiert de 1 decembrie ;)

fetele3

Turnul de apă și artă din Pantelimon se inaugurează de Ziua României. De pe el vedeți Bucureștiul de după blocuri, o combinație între cartier dormitor și zonă post industrială.

Mai mult 9 comentarii

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Mai mult 7 comentarii

Perfect date cu surorile Fokkens ;)

caprese

La film la Make a joi, despre cartierul roșu din Amsterdam, după o salată caprese cu ceapă 🙂

Mai mult 0 comentarii

Cui mai dăm 2% anul ăsta

2lasuta

Dacă statul nu vrea să ne stimuleze să ne descurcăm singuri, ajutaţi-i voi cu 2% din impozitul pe venit pe ăia care fac diverse lucruri în locul vostru. Nu costă mai mult decât un like şi un share.

Mai mult 8 comentarii

Primul Revelion fără dorințe

Și duse au fost, ca miezul nopții

Aproape tot ce mi-am dorit până acum mi s-a întâmplat, dar mi-am dat seama că nu era ce aveam nevoie. Așa că anul ăsta nu mi-am mai dorit nimic. Las viața să mă surprindă 😉

Mai mult 8 comentarii

Al doilea sex, ăla de joia asta

Al doilea sex

De ce femeia continuă să fie al doilea sex, în ciuda atâtor campanii de promovare a egalității de șanse

Mai mult 0 comentarii

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.