parinti

Tag Archives: parinti

Carte & alte arte, Nelinisti de dama 06/09/2025

Let’s talk about why (not) having children

Despre „acest scandalos joc de noroc care este conceperea unui copil” și urmările sale, discutăm azi la clubul de carte, pe marginea capodoperei telenovelistice a lui Lionel Shriver – Trebuie să vorbim despre Kevin. De parcă vorbitul despre ceva a rezolvat vreodată vreo problemă.

Urmările faptelor noastre

Petarde, artificii și javre. La noi și în Germania. Două povești despre educație și ipocrizie.

Învățare, cartea minune a celor două Americi

Culmea actualității în memorialistică: citești cartea Tarei Westover, apoi intri pe Facebook și îi iei la rost personajele: cum ați putut să-i faceți așa ceva fiicei voastre?!

Părinții avariați de la școala evreiască

Se dau peste cap să-și vadă copiii bine educați, dar își afișează zilnic parvenitismul rutier în fața școlilor bune, în care copiii lor ar trebui să învețe să nu fie ca ei.

O poveste dulce-amară, ca viața

Porecla, de Jumpha Lahiri, aparent o carte despre „crăcănarea” spirituală a unor copii de imigranți în America. În fond, o carte despre noi toți, ăștia care ne trezim prea diferiți de părinții și moștenirea noastră genetică, și nu ne găsim ușor locul în viață.

47 de grame

Povestea neromanțată a lui Andrei, unul dintre miile de tineri condamnați pentru trafic și posesie de canabis în România.

Viața la țară în așteptarea copiilor

Tot ce facem facem pentru ei, păcat că ei nu vin acasă și preferă să cumpere de la Mega.

Părinții tăi cu cine votează?

Despre corupția cu față umană din filmul lui Mungiu și din viețile noastre, deste alegerile greșite pe care le fac părinții, în numele iubirii pentru copiii lor, și cauza pentru care nici anul ăsta n-o să iasă cine vrem noi la primărie.

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Povestea unei familii normal de avariate, în care toată lumea aleargă după niște iluzii și sfârșește fără ele. Excelentul roman „Corecții” al lui Jonathan Franzen se discută la clubul de carte de vineri.

Eu te-am făcut, eu îți știu parola de la Facebook

Controlul părintesc în vremea Internetului – ce fel de copii vor rezulta dintr-o educație de tip Big Brother? E musai să-i citești jurnalul copilului „în vremurile astea” sau are și el dreptul la viață privată?

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Let’s talk about why (not) having children

Urmările faptelor noastre

Învățare, cartea minune a celor două Americi

Părinții avariați de la școala evreiască

O poveste dulce-amară, ca viața

47 de grame

Viața la țară în așteptarea copiilor

Părinții tăi cu cine votează?

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Eu te-am făcut, eu îți știu parola de la Facebook

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

Ice age cu comision bancar argentinian

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului