„Păsări migratoare”, de Fernando Aramburu, este un roman pe cât de bun pe atât de enervant, mai ales dacă ești femeie și vrei să crezi că educația reușește să atenueze înaintea vârstei instinctele primare ale bărbaților 🙂
Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice
Cu „Navetist la tropice”, cartea doctorului Ionuț Șendroiu, încheiem cât de cât fericit tura de lecturi începută la finele lui 2023 și deschidem lista pentru anul ăsta. Aștept propunerile voastre până duminică.
Petre Mihai Băcanu, eliberat după 35 de ani
Memoriile unui om bun despre o lume a răului. În epoca breikingniuzurilor, a titlurilor bombastice, a „adevărurilor” violente, apare această carte scrisă parcă cu stângăcie și modestie, de un bătrân de 83 de ani, care a luptat aproape singur cu comunismul. De aia am pierdut toți.
De ce au emigrat, dacă nu vor să se schimbe
„Dinți albi”, de Zadie Smith, o carte despre incapacitatea oamenilor de a-și lăsa în urmă trecutul, chiar dacă asta îi face nefericiți oriunde s-ar afla.
Viața trece ca un glonț, chit că nu știi ce vrei de la ea
Memoriile lui Dorian Galbinski de la BBC. Povestea unui om obișnuit care a avut noroc de o viață bună, și tot ce a făcut pentru asta a fost să se lase trăit de ea.
Alazarul ruștesc, din nou la clubul de carte
„Fantoma din moară”, încă un roman al Doinei Ruști care ne arată că zădărnicia s-a născut la sat, dar din păcate n-a murit acolo.
Stânca lui Tanios
Despre alegerile pe care le făceau oamenii în vremuri în care nu se vota, ci cel mult se pupa mâna jupânului.
Zmeie de hârtie
Cartea de la clubul de luna asta ne arată cât suntem de nepregătiți, din nou, pentru toți nebunii care vor să ne mai arunce iar în vreun război, în timp ce noi ne amăgim că nu vom repeta greșelile trecutului
Viața de dinainte de viața de apoi a lui Maali Almeida
„Cele șapte luni ale lui Maali Almeida”, de Shehan Karunatilaka, e povestea unui fotograf srilankez care se trezește mort și încearcă să afle cine l-a omorât și să-și pună în ordine lucrurile în viața dinainte, ca s-o poată trăi pe aia de apoi.
Animale bolnave, scriitori cârpaci
De Ziua națională sărbătorim românește, cu o discuție despre „Animale bolnave”, de Nicolae Breban. Un roman greu, și de citit și de înțeles, pe care majoritatea de la club l-a votat cu două mâini și acum regretă amarnic. O anticipare a anului electoral care vine, probabil 😉







