Tag Archives: recenzie

Animale bolnave, scriitori cârpaci

animale bolnave breban

De Ziua națională sărbătorim românește, cu o discuție despre „Animale bolnave”, de Nicolae Breban. Un roman greu, și de citit și de înțeles, pe care majoritatea de la club l-a votat cu două mâini și acum regretă amarnic. O anticipare a anului electoral care vine, probabil 😉

Read More 7 Comments

Ana Blandiana – Mai mult ca trecutul

Ana Blandiana Mai mult ca trecutul

Întâmplări de râsu-plânsu din Epoca de Aur, scrise la cald, în 88-89, și redescoperite 30 de ani mai târziu, ca într-o sticlă aruncată în mare. Rămâi la final cu o întrebare fără răspuns: o fi meritat?

Read More 7 Comments

Patria – o carte a victimelor naționalismului prost înțeles

patria-fernando-aramburu

Nu e o carte de istorie despre conflictul spaniolo-basc, de unde a pornit el și ce vrea să obțină, ci este povestea naționalismului extremist raportată la celula de bază a societății – familia și prietenii ei.

Read More 0 Comments

Putea să fie altcumva, dar noi am ales așa

Putea-sa-fie-altcumva

Am citit eu cartea de memorii a lui Daniel Morar, ca să nu trebuiască s-o faceți voi, dar tot vă recomand insistent s-o citiți, căci vă va face să vedeți ce proști ați fost și ce proști veți fi în continuare, pe lângă alte categorii profesionale, cum ar fi magistrații 😉

Read More 3 Comments

Nemurirea și dilemele etice la oamenii de știință

oamenii din copaci hanya Yanagihara

Oamenii din copaci, de Hanya Yanagihara, o poveste din care te extragi cu greu, atunci când ți se bate în ușa de la baie să mai eliberezi tronul și pentru alții 🙂

Read More 1 Comment

Inocenții – parfumul unei copilării, fie ea și comunistă

inocentii-ioana parvulescu

„Cât de greu înțelegi unele lucruri pe care nu le-ai trăit direct și cât de diferit le înțelegi, în timp, chiar și pe cele la care ai asistat sau ai contribuit” – Inocenții, de Ioana Pârvulescu.

Read More 1 Comment

Recitind romanele tinereții, la maturitate, afli că…

patul lui procust

Deși jumătate e scris în patul unei curve, romanul „Patul lui Procust”, al lui Camil Petrescu, nu e neapărat unul de dragoste, ci o frescă a societății interbelice românești, actuală și azi, o sută de ani mai târziu.

Read More 1 Comment

O carte care să vă scoată din timpul vostru

cine te uita maia levantini

„Cine te uită”, a doua carte de un realism magic scrisă de Maia Levantini, o călătorie în spațiu și timp prin istoria familiei și a Europei, cu un pic de amor, nițel ghinion, multe coincidențe și o mână de poeți și scriitori care au format-o pe „curva cultivată și deprimată” 😉

Read More 4 Comments

Lizoanca, sentimentul românesc al impunității

lizoanca

Cea mai mare catastrofă a vieţii e că există un tartore peste partea ei cea mai frumoasă – zice Doina Ruști în „Lizoanca la 11 ani”, romanul care ne arată rețeta de succes pentru fabricarea adulților defecți

Read More 1 Comment

Povești rusești de păcălit popoare

Copiii-de-pe-Volga

Al doilea roman al lui Guzel Iahina, despre mărirea și decăderea germanilor, strămutați pe malurile Volgăi de Ecaterina cea mare și decimați de marele Stalin. Copiii de pe Volga, lectură utilă zilele astea, încă o poveste rusească de adormit popoarele conlocuitoare.

Read More 0 Comments

Oldies but goldies

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.