recenzie

Tag Archives: recenzie

Carte & alte arte 15/02/2022

Când termini casa, vine moartea

Casa Buddenbrook, romanul de debut al lui Thomas Mann, nu e o carte de citit după ce te-ai chinuit să-ți faci o casă, cu ultimele puteri și economii, dar așa e viața asta, îți arată pisica taman când ți-e lumea mai dragă

Când îți pune nevasta titlu la carte

Fructele mâniei, un titlu bun pentru încă un roman okeiuț de John Steinbeck. La clubul de carte, firește.

Biblia după Steinbeck

„La răsărit de Eden”, de John Steinbeck – o carte scrisă bine, dar construită prost.

O parte din viața și prada lui Marin Preda

Prima și singura carte de memorii a autorului Moromeților se discută la clubul de carte. O fi bine, o fi rău…?

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Women and children scavenging for coal from slag heaps near closed mines during the coal strike. (Photo by Topical Press Agency/Getty Images)

60 de ani după ce Edward Jenner a inventat vaccinul, viața pe pământ a fost un pic mai bună, dar nu neapărat mai dreaptă. Despre nedreapta soartă a clasei muncitoare, care nu merge nici în Paradis, este romanul extraordinar de la clubul de carte de luna asta: Germinal, de Emile Zola. Romanul de la 1860, numai bun de citit la coadă la vaccinare 😉

Borgen

Oamenilor dezamăgiți de politică le-ar prinde bine să vadă filmul ăsta pentru că au ocazia să înțeleagă ce greu e de găsit și apărat binele într-o lume polarizată, chiar și atunci când politicienii au cele mai bune intenții.

Trei într-o barcă, fără mască

Un jurnal de călătorie din secolul 19, citit cu lipsa de răbdare și atenție din pandemia secolului 21.

Realismul magic lovește din nou clubul de carte

Un veac de singurătate, de Gabriel Garcia Marquez – o cronică de familie sud americană care a avut și noroc de un premiu Nobel, că altfel n-ar fi auzit mulți de ea.

Cum am putea fi creatori în Istorie, noi, câteva zeci de milioane de dezechilibrați?

Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, o carte care nu avea nevoie de recenzia mea, dar iată că a primit-o. Și o mai discutăm și luni la clubul de carte.

Păcatele tinereții, la clubul de carte

Necunoscuta de la Wildfell Hall, de Anne Brontë, genul ăla de roman pe care-l devorai în adolescență, dar de care te jenezi la maturitate.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Când termini casa, vine moartea

Când îți pune nevasta titlu la carte

Biblia după Steinbeck

O parte din viața și prada lui Marin Preda

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Borgen

Trei într-o barcă, fără mască

Realismul magic lovește din nou clubul de carte

Cum am putea fi creatori în Istorie, noi, câteva zeci de milioane de dezechilibrați?

Păcatele tinereții, la clubul de carte

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

Je suis doamna de la litera B

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului