Măști supradimensionate, muzică de fanfară, critică și autocritică, distracție și tradiție – în total trei zile și trei nopți de balamuc organizat nemțește. Mă rog, elvețienește.
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
Clubul de carte, acest „Pax litteraria universalis”, a pus față în față o capodoperă a literaturii universale – Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain – și o lamentație a unui profesor de filosofie de la Sorbona, care se teme că lumea ar putea deveni un loc mai bun, dacă e lăsată pe mâinile wokiștilor
Primul an de expat, realizări și perspective
A trecut mai bine de un an de când ne-am lăsat frumoasa casă de la moșie ca să trăim în chirie, la marginea Franței. Ca să nu mă mai întrebați voi, vă spun eu cum a fost. Un bilanț de 2025 și de pribegie, în neagra străinătate.
Valea Loarei și foștii ei bogați
Dacă n-ați citit la timp cărțile lui Dumas, cu regii Franței și amantele lor, vă fac eu un rezumat aci, despre ocupanți celebri ai castelelor de pe Valea Loarei. Plus un mic rant la adresa construcțiilor megalomane 🙂
Parcările de la Mont Saint Michel și câinii din Saint Malo
Vizita la pomul lăudat Mont Saint Michel și câteva ore frumoase petrecute la Saint Malo. Plus o metodă interesantă și sigură de a impune reguli în societate. Valabilă la 1700…
Cu balonul în Normandia
Să te înalți câțiva metri la cer, fie și cu ajutorul unui balon cu heliu, e o experiență grea, ca plumbul, pentru niște umeri lucrați mai ales la tastatură, ca ei mei
Vacanța 2025 – Champagne, încoronări, arderi pe rug, războaie și debarcări (I)
Ca orice emigranți cuminți, am stabilit că ne petrecem vacanța 2025 ca să cunoaștem mai bine Franța. Normandia în septembrie părea o alegere bună.
Murături franco-germane
S-au pus primele murături din viața de emigrant. Scobeam verzele de cotoare și m-a lovit revelația că în sfârșit mă transform în mama. A trebuit să plec din România ca să înțeleg diferența dintre verze, care e aia bună pentru murat și, evident, sarmale.
Bucureștene
Cum scoate România ce-i mai rău din tine, plus alte constatări de prin minunatul meu oraș natal, care nu-mi pute, dar nici bine nu-mi mai face.
O idee de vacanță pentru copilul din tine
Am emigrat eu aici, la confluența dintre Franța-Germania și Elveția, ca să nu fiți nevoiți voi să căutați și testați destinații turistice interesante prin inima Europei 😉
Articles
-
Trei săptămâni în Canada (I)
21/10/2026
-
Toshiba, 2010-2026
09/10/2026
-
Nu m-a omorât AI-ul. Încă
12/09/2026
-
Drepturile sunt doar pentru oamenii care ne plac
11/08/2026
-
De ce credem toate tâmpeniile…
10/08/2026
-
Când mama se transformă în copilul care-ai fost
03/08/2026
-
Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga
24/07/2026
-
Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania
26/06/2026
-
Toshiba, 2010-2026
09/10/2026
-
Trei săptămâni în Canada (I)
21/10/2026
-
Dollo: Toshiba a fost prima și ultima, cel puțin pentru...
-
Dollo: Da, probabil va rămâne o durere surdă acolo per...
-
Dan: Doamne, cat doare o astfel de pierdere !! Pent...
-
Dollo: Da, nu am mai avut timp să ajungem și pe insulă...
-
Florin: Pe harta publicată rezultă că nici dvs n-ați t...
-
Stelian: Trei saptamini pentru o tara cit o Europa este put...
-
ely: of imi pare tare rau :( e mereu greu momentul aces...
-
Dollo: Multumesc!...







