N-am avut niciodată palete de badminton. Iar paletele de tenis de masă erau niște placaje făcute la matrițerie, în fabrică la mama. Primele palete adevărate le-am luat din salariu, când a fost prea târziu.
N-am avut niciodată palete de badminton. Iar paletele de tenis de masă erau niște placaje făcute la matrițerie, în fabrică la mama. Primele palete adevărate le-am luat din salariu, când a fost prea târziu.
Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.
Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.
Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.
Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.