„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta
La clubul de carte din 27 aprilie 2025, ora 21.00, discutăm despre „Viața mea în librăria Morisaki” de Satoshi Yagisawa. Se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cartea și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2025-2026
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores.
„Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului.
Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”
Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.
Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?
Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia