Ziarista

A m descoperit presa în 1994. Am publicat primele articole în primul ziar quality privat din România: Curierul național.  Am tot scris acolo timp de zece ani, până când patronul și într-o bună măsură mentorul meu – Valentin Păunescu – a murit. Odată cu el și spiritul acelui ziar.

Au urmat doi ani la Cotidianul, ziar fondat de Ion Rațiu, dar preluat atunci, în 2004, de Academia Cațavencu.

Din februarie 2006 a urmat perioada Evenimentul zilei, unul dintre cele mai influente ziare din istoria post-decembristă a României. Chiar dacă intrase în perioada portocalie, în care concurența îl cataloga drept „oficiosul”, pentru mine EVZ a fost perioada de desăvârșire a carierei.

Din martie 2010 am devenit freelancer. Scriu, pentru cine cumpără, și bloggăresc în timpul liber pentru plăcerea personală.

În secțiunea dedicată carierei mele jurnalistice veți găsi o parte dintre articolele scrise de mine de-a lungul timpului, la diverse publicații. Cele pe care am reușit să le mai găsesc prin arhiva personală. Pe măsură ce le mai descopăr, le adaug aici.

Al Jazeera

Esquire

Green Report (2010-2011)

Evenimentul zilei (2006-2010)

Cotidianul (2004-2006)

Curierul național (1994-2004)

 

4 Responses to “Ziarista” Subscribe

  1. Dana Eugenia 05/05/2014 at 14:48 #

    dolloooooo … tu ai putea sa tii un mini-seminar (2-3h) pe partea de comunicare ?

    • Dollo 05/05/2014 at 17:01 #

      aș putea. scrie-mi un mesaj privat despre ce e vorba și discutăm.

  2. Dana Eugenia 08/05/2014 at 15:59 #

    daca stiu cum 🙂

    • Dollo 08/05/2014 at 17:05 #

      uite aici: https://www.dollo.ro/contact/

Leave a Reply

Oldies but goldies

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.