De regulă se ascunde sub cadă. Mai ales dacă tună și fulgeră. Stă acolo cât durează tevatura.
Dar de când s-a răcorit afară parcă a înviat și ea, că pe caniculă se lățea prin toate colțurile făcând pe moarta. Așa că aseară s-a jucat cu obiectele atârnate de lampadar, a pozat în raftul cu cărți, ca pe vremuri, iar azi s-a lăsat pozată cu umbrela așezată la uscat, ca o divă.
L. – emigrarea n-o să-ți rezolve niciodată problemele pe care le ai cu tine însuți
Cami: îmi pare rău că am fost „pushed out” pentru că oricât de bine te adaptezi altundeva, cel mai confortabil te simți tot printre ai tăi
Putea să fie altcumva, dar noi am ales așa
G.G. „Viață noastră era o bulă și plăteam sume enorme ca să nu se spargă”
„Fericirea” o găsești în țara unde avantajele ți se par fabuloase și dezavantajele nu te deranjează
Mihai Radu: Pentru mine, România nu mai este de multă vreme „acasă”
Dana H. – Am întotdeauna pașapoarte valide în casă. Dacă ar întra rușii, într-o oră aș trece Dunărea
Traian: Nu m-am desprins de România. Sunt probabil un emigrant atipic
Cami: îmi pare rău că am fost „pushed out” pentru că oricât de bine te adaptezi altundeva, cel mai confortabil te simți tot printre ai tăi
„Fericirea” o găsești în țara unde avantajele ți se par fabuloase și dezavantajele nu te deranjează
L. – emigrarea n-o să-ți rezolve niciodată problemele pe care le ai cu tine însuți
Putea să fie altcumva, dar noi am ales așa
G.G. „Viață noastră era o bulă și plăteam sume enorme ca să nu se spargă”
Dana H. – Am întotdeauna pașapoarte valide în casă. Dacă ar întra rușii, într-o oră aș trece Dunărea
Mihai Radu: Pentru mine, România nu mai este de multă vreme „acasă”
Vlad Marin: Am patit la fel cu mama....
Dollo: Ah, scuzați, am încurcat postările, v-am răspu...
L: Mulțumesc, Ioan!
Cu siguranță nu suntem s...
L: Dragă A,
Iți mulțumesc mult că mi-ai citi...
Alin: Cum se numește cartea? nu reușesc sa o găsesc d...
Dollo: Se găsește în librarii, ebook pe site la Humani...
Ioan: Draga L., am citit cu mare interes experienta ta s...
alin: se găsește cartea pe undeva, măcar pdf?...
Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉
Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.
În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.
Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.
Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.
Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.
🙂 ce mutra simpatica are bestia mica! :))
ah, si zic si eu cu intarziere: La multi ani! Sa traiesti, sa-ti creasca blogul mare si frumos, si sa te imbogatesti facand ce ti-o place mai mult si mai mult :*
Mersi! 🙂 Fă și tu ceva cu comentariile alea la tine 🙂
pe cuvant ca nu stiu ce vrea wordpressu’, n-am idee de ce nu mai vrea comentarii, ca eu n-am modificat absolut nimic. nici n-as sti sa fac vreo modificare 🙁
stai ca am reusit sa intru in meniu si am scos chestia cu logatul cu mail si nume. asta era singura chestie care ar fi putut da probleme. nu era bifata casuta unde zice ca tre’ sa fii logat ca sa poti comenta.