Nelinisti de dama

Archive | Nelinisti de dama RSS feed for this section

Carte & alte arte, Nelinisti de dama 06/09/2025

Let’s talk about why (not) having children

Despre „acest scandalos joc de noroc care este conceperea unui copil” și urmările sale, discutăm azi la clubul de carte, pe marginea capodoperei telenovelistice a lui Lionel Shriver – Trebuie să vorbim despre Kevin. De parcă vorbitul despre ceva a rezolvat vreodată vreo problemă.

În căutarea frappe-ului din tinerețe

Am condus 2000 de kilometri, prin România, Ungaria, Austria, Elveția și n-am reușit să găsesc un caffe frappe ca pe vremuri la noi la Eforie

Feminismul n-a omorât pe nimeni…

… dar nici bine nu se simte. Cel puțin în Grădina Maicii Domnului

55

Confuzii, stări, schimbări și perspective, după ce ai trecut (cu mult) de jumătatea vieții.

Facerea de pâine e ca pupătura de mamă

Cum s-a făcut de mi-a ieșit mai bine focaccia decât pâinea tradițională românească.

De ce vrem să trăim veșnic

Întâlnirea dintre marea bloggerizdă Dollo zice Bine și poeta Ana Blandiana nu putea rămâne nescrisă 😉

De ce nu vor coafezele să tundă scurt?

First world problem, but problem: De ce nu se pot tunde femeile la frizer și de unde vine teama coafezelor de a tunde scurt-scurt, băiețește?

După jumătatea vieții nu mai numeri realizările, doar anii

Cu ce am rămas din 2022 – un soi de bilanț cu link-uri. Probabil cel mai scurt post scris de mine în istoria blogului. Conține și pisici 🙂

Femeia la 50 de ani – între testament și măritiș

Bilanț la jumătatea vieții: încă sănătoasă, cu ceva agoniseală, mai puține frustrări, mai multă relaxare și o suprapopulație de pisici. La 50 de ani încă nu e așa de rău ca la 70-80.

Cum funcționează amintirile

O fotografie din vechiul București mi-a clarificat o amintire din copilărie pe care nu știam cu ce s-o asociez.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Drepturi civile 23/12/2015

Pe barba mea, poliția face ce vrea

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Portrete 14/07/2015

De ce ea? (3)

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Românisme 13/12/2016

Restul de 60% e tăcere

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Diverse 29/02/2016

De unde ne informăm în epoca dezinformării

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Portrete 16/12/2013

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Românisme 28/03/2012

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Dollo zice Bine