Archive | Tango și eu RSS feed for this section

Bărbaților care știu să râdă

david martiashvili2

La final m-a pupat afectuos și mi-a zis că pot să-mi schimb numele de scenă în „Dollo strânge bine”. Credeam că n-o să mă mai invite vreodată, dar mi-a arătat că mă înșel. Ne-am distrat la fel de bine și a doua oară, pentru că de dansat tot la fel de prost am dansat.

Read More 4 Comments

Bună, ce faci?

trecere2

Te-ai spălat pe mâini?

Read More 5 Comments

Cabeceo

explore_characters_pickme_05-01-2009-10-19-37_large

Sau cum s-ar zice pe la noi: hai sâ ti fac un tangou, fată!

Read More 20 Comments

The move, în tango ;)

Tangotherapist-blogspot-com

De ce sunt bărbații dornici să învețe figuri noi în tango și ce așteaptă femeile de fapt de la ei.

Read More 4 Comments

Critica mersului cu spatele. În tango

pantofi-tango5

Liderii buni știu să te și danseze, să te și învețe, cei mediocri știu doar să te critice. Asta face diferența între „walk like a cat” și „uac laicăcat” 😉

Read More 7 Comments

First little red tango shoes

pantofi-tango

Prima pereche de pantofi de tango, primele șase luni de experiențe pe ringurile bucureștene și mai ales pe marginea lor 😉

Read More 11 Comments

La tango să nu te duci cu sacul

tango2

Dar poți să te îmbraci cu cele mai sexy haine pe care le-ai ținut până acum în șifonier, pentru că n-ai avut curaj să le porți în public

Read More 13 Comments

Două picioare stângi și un cap prea rațional

tango

De obicei e nevoie de doi ca să dansezi tango. În realitate am doi instructori și o clasă de colegi de diverse niveluri, iar după patru luni de cursuri încă nu sunt capabilă să mă las în voia unui bărbat și să-l las să mă danseze 😉

Read More 24 Comments

Oldies but goldies

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.