De toți banii

Scenă de porc în Piața Obor, București, România, Aprilie 2026, hala veche de carne:

Am aterizat abrupt din neagra străinătate, direct în pregătirile mamei de Paște. Prima vizită, cum altfel, în, probabil, cea mai mare piață din sud-estul Europei.

Dialogul șoriciului

Ne perindăm pe la tarabele cu miei și, în timp ce mama face studiul ofertei, îmi atrage atenția tonul ridicat al vânzătoarei, revoltată că o femeie îi cere să guste ceva.

– Cum să vă dau doamnă să gustați, n-am voie!

– Dar am bani, vă dau un leu… zice femeia.

– Pff, 1 leu, păi cât șorici să vă tai io de un leu, dacă e treij de mii kilu?

– Aoleo, cââât?

– Treij de mii vechi, 30 de lei adică.

Discuția se stinge aparent, iar vânzătoarea se îndepărtează, excedată de așa pofte, și se apucă să servească altă clientă. Rămâne la datorie în fața bătrânei tinerica asta din imagine, care așteaptă următoarea mutare a pofticioasei. Grămada de șorici, între ele.

Bătrâna se scotocește prin geantă și plusează, ca un parior cotropit de adrenalina câștigului:

– Haide, taie că plătesc! comandă cu o voce mică.

– Tai, dar cât? întreabă tinerica.

– De toți banii ăștia, zice bătrâna, ținând între degete două hârtii de valoare îndoielnică.

– Păi câți bani, că eu nu văd cât aveți acolo? insistă vânzătoarea, râzând și ea, incredulă.

Bătrâna ridică ușor mâna, cât să se vadă o hârtie de zece lei și una de cinci, parcă.

Pofta e poftă, nu te joci. Vânzătoarea s-a apucat să taie.

M-am îndepărtat, dar nu suficient de mult cât să-l mai aud pe un bărbat, punând punctul pe toată scena:

– Banii ca banii, dar dinți mai ai?

Rămâne să vadă ea acasă, dacă o rezista până acolo cu comoara aia în sacoșă. Dacă nu mai are dinți îl mănâncă în gingii, dar măcar nu și-a refuzat pofta. Căci ce e omul, dacă nu o maşinărie de pofte aşteptând să fie satisfăcute. De toți banii.

Tags: , , , ,

6 Responses to “De toți banii” Subscribe

  1. Stelian 04/04/2026 at 15:13 #

    Ce fain. M-am amuzat si am realizat ca si aici unde sunt, exista magazine (cu specific oriental) unde poti gusta la cerere si fara sa platesti, brinzeturi de tip telemea si maslinele ce sunt de tip vrac. Iar in magazinele de fructe mai gusti un bob de strugure o cireasa, ba chiar o caisa.
    Ce sa mai zic de campaniile cind vor sa vinda un produs sau fac reclama la ceva cind organizeaza degustari in magazin la sfirsit de saptamina in general, toate gratuit.
    Din ce povestiti sa inteleg ca domnii si doamnele vinzatoare s-au intors (sau nici n-au iesit) la vremurile cind erau tifnosi si atotputernici (vorba unui amic hitru, despre ouale sprate puse in borcan si vindute si ele ca intregi – Daca le vrei cucoana!).
    Carnea tot asa se vinde pe sistem in afara-i vopsit gardul si inauntru leopardu? Adica carne frumoasa ce infasoara oase, zirciuri si alte piei?

    • Dollo 04/04/2026 at 20:56 #

      Mai avem şi țâfnă, că fără ea ce ne-am face 🙂 dar nu toți vânzătorii sunt acri. Carnea e pe alese, dar da, chiar şi aşa tot mai ai surprize acasă

  2. Ioana Spiridonica 10/04/2026 at 23:02 #

    Exact cum povestea Stelian, și aici în Canada exista posibilitatea de a degusta gratis produse. Avem un lanț alimentar american, Costco, care are angajați speciali pentru sampling. De multe ori, ca urmare a degustării, am ales sa cumpăr respectivul produs.
    Înțeleg poziția vânzătorului, dar nu și răspunsul repezit, insultător și nejustificat. Îmbătrânesc și devin mai puțin tolerantă cu mojicia, deh.
    Hello again, Dollo. Am dispărut de pe aci in ultimii doi ani, s-au întâmplat multe de atunci, inclusiv mariajul care s-a dus dracului. Dar mergem înainte, tu in Franța, eu la Ottawa. Și amândouă ne luptăm cu limba franceză 😁. Te îmbrățișez!

    • Dollo 11/04/2026 at 07:56 #

      Hei, bine te-am regăsit! Poate facem niste schimb de parole en francais la un moment dat 🙂

      • Ioana Spiridonica 12/04/2026 at 04:18 #

        Apropo de vorbit, mă chinui de aproape un an să iau certificat „Foarte bine” la vorbit franceza, că guvernul federal, la care lucrez momentan, oferă bonus pentru bilingvism. Mai departe de „Bine” nu pot să trec nici bătută. Mi se plimbă limba-n gură și mă blochez la câte un cuvânt, și uite așa se duce dracului fluența și mă depunctează. Iar dacă îți mai spun și că jumătatea mea cea bună actuală e franco-ontarian, ajung de râsul curcilor. Dar noi acasă vorbim engleză. 😁

  3. Peter Minea 23/04/2026 at 10:57 #

    Grea tare carnea aceasta de miel sau berbec, chiar ne trebuiesc dinți sau „sânge în instalație”, precum se spune. Acuma şi pofta-i poftă, omeneşte vorbind. O zi frumoasă de Sfântul Gheorghe să aveți, doamna Dollores!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.