Tag Archives: saracie

De toți banii

sorici-piata-obor

Scenă de porc în Piața Obor, București, România, Aprilie 2026, hala veche de carne:

Read More 5 Comments

Dezvrăjirea de Portugalia

porto15

Am fost în vacanță în Portugalia și am găsit mai multe asemănări cu România decât mi-ar fi plăcut. Porto – un oraș sufocat de turiști dar și de delăsare, pustietate și dezinteres în regiunile rurale, un pic de rasism și destul de multe peisaje încântătoare.

Read More 12 Comments

Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice

navetist la tropice

Cu „Navetist la tropice”, cartea doctorului Ionuț Șendroiu, încheiem cât de cât fericit tura de lecturi începută la finele lui 2023 și deschidem lista pentru anul ăsta. Aștept propunerile voastre până duminică.

Read More 13 Comments

Când îți pune nevasta titlu la carte

fructele maniei

Fructele mâniei, un titlu bun pentru încă un roman okeiuț de John Steinbeck. La clubul de carte, firește.

Read More 10 Comments

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Women and children scavenging for coal from slag heaps near closed mines during the coal strike.   (Photo by Topical Press Agency/Getty Images)

60 de ani după ce Edward Jenner a inventat vaccinul, viața pe pământ a fost un pic mai bună, dar nu neapărat mai dreaptă. Despre nedreapta soartă a clasei muncitoare, care nu merge nici în Paradis, este romanul extraordinar de la clubul de carte de luna asta: Germinal, de Emile Zola. Romanul de la 1860, numai bun de citit la coadă la vaccinare 😉

Read More 5 Comments

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Read More 5 Comments

Banii înseamnă distanța dintre tine și locul de baștină

NW zadie smith

Viața și angoasele sărăcimii londoneze, în cartea de la clubul de carte de luna asta: Nord Vest, de Zadie Smith

Read More 2 Comments

Geniala doamnă Ferrante și poveștile ei despre noi înșine

GettyImages- Napoli

Elena și Lila, două destine posibile într-o singură viață – cum a ales Elena Ferrante să-și trăiască imaginația în Tetralogia napolitană

Read More 7 Comments

Bucureștiul, văzut de la fereastra de 4 stele a lui Negoiță

rin5

Un oraș indecis, care amestecă opulența cu prostul gust și cu sărăcia extremă, în detrimentul decenței, funcționalului, modernului, normalității. Un hotel kitch, vecin cu un șir de maghernițe insalubre, la câteva sute de metri în spatele Bulevardului Unirii, în care același primar a îngropat 10 milioane de euro din bani publici.

Read More 17 Comments

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Read More 6 Comments

Oldies but goldies

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român