Tag Archives: Romania

De toți banii

sorici-piata-obor

Scenă de porc în Piața Obor, București, România, Aprilie 2026, hala veche de carne:

Read More 6 Comments

Viața în comun, la noi și la alții

zurich

Văzut din capitalismul rapace românesc, în care fiecare petic de pământ e adjudecat, betonat, ras, ars și dotat cu blocuri și mall-uri, urbanismul elvețian pare o mare naivitate, o pierdere de spațiu și de bani. Cum de  dezvoltatorul elvețian nu știe să scoată cât mai mulți bani din peticul de pământ pe care construiește?

Read More 18 Comments

De ce mai votează diaspora

harta vot diaspora presedinte

Votăm toți schimbarea din temelii a României, de parcă am și avea vreo șansă ca să se întâmple asta în timpul vieții noastre. Ba unii mai cred și că se vor întoarce „acasă”

Read More 19 Comments

Camping – dar avem suferință și acasă

camping-lavinia-braniste

Cel mai recent roman al Laviniei Braniște schimbă registrul cu care ne obișnuise, de la angoasele tinerei care nu-și găsește locul în România, la deruta, dezrădăcinarea, imposibilitatea emigrantului bătrân de a-și mai găsi un loc, mai ales dacă a avut ghinionul să se nască într-o familie în care n-a moștenit altceva decât rătăcirea.

Read More 3 Comments

Macabre

caine-picior

Unde poți să arunci un cadavru în România – ipoteză contrazisă de realitate.

Read More 4 Comments

L.S. – Deși suntem săracii Europei, totul e mai scump la noi, la propriu și la figurat

LS3

Încă o poveste despre motivele pentru care se mai rămâne în România, dar cu alternativa emigrării deasupra capului.

Read More 4 Comments

D. – Nimic nu merită întoarcerea în țară

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Îmi pare rău că nu am emigrat de fiecare dată când conduc, când intru în contact cu autoritățile, în ultimul timp și când văd că mulți din prietenii și colegii mei de generație au luat-o razna cu teoriile conspirației, sau când îi văd că sunt convinși de discursul AUR și al altora de același gen

Read More 1 Comment

Iuliana: eu nu caut binele pe tavă, ci vreau să fac ceva pentru el

depeziduri

Nu cred că sunt masochistă, cred că sunt pe deplin conștientă de cine sunt și ce pot, și cred că aici este locul meu. Într-o țară în care nu totul merge bine, ba uneori ești efectiv exasperat.

Read More 1 Comment

Ne deranjează că busola românilor este deseori bazată pe misticism, nu rațiune

bucuresti

De ce totuși NU plecăm din România, deși ne deranjează atât de multe pe aici – despre teamă în varianta lui Sergiu, un român care financiar o duce bine.

Read More 11 Comments

Oameni care sfințesc alte locuri

italian spala trotuarul

Un om care plantează o pădure de salcâmi și unul care spală trotuarul din fața blocului. Două mostre de optimism într-o mare de deznădejde românească. E de ajuns, sunt mai multe sau fiecare dintre noi rumegă în colțul lui gândul salvării personale?

Read More 4 Comments

Oldies but goldies

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.