Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania

Cât am cheltuit într-un an la supermarket în România, unde ajungem o dată pe lună, și în Franța-Germania, unde stăm permanent.

Dollo, față cu oferta de supermarket – văzută de AI

Pentru că se tot vorbește în multe medii despre cât de scumpă sau ieftină e România, la mâncare, comparativ cu vestul Europei, am zis să public tabelul meu comparativ de prețuri, pe care-l țin deja de mai bine de un an, de când trăim aici la intersecția dreilande, adică Franța-Germania și Elveția. Din motive pe care cred că nu e cazul să le mai explic, Elveția nu există în tabelul ăsta. Noi de fapt mergem în Elveția doar pentru distracție și niciun om întreg la minte, care trăiește în Franța sau Germania, nu se duce la cumpărături în Elveția, ci dimpotrivă, elvețienii sunt cei care vin aici la cumpărături. Cred că de când suntem aici am cumpărat o singură dată ceva dintr-un magazin de la Basel (pâine și lapte, parcă), și asta doar pentru că era deschis duminica, când e totul închis în Franța și Germania.

De altfel, din această cauză a vecinătății cu scumpa Elveție, și a faptului că mulți elvețieni trec râul ca să-și facă cumpărăturile din Franța de exemplu, prețurile în localitățile de graniță sunt ceva mai ridicate decât în mod normal, la supermarket sau la carburanți.  De chirii nu mai zic. Dar asta e altă discuție.

Explicarea tabelului

Tabelul nu e exhaustiv, ci conține doar produse pe care le cumpărăm noi de regulă, aici sau în România, de câte ori ajungem înapoi acasă (o dată pe lună sau mai rar). Dar mă gândesc că pe cititorii din România îi interesează mai degrabă prețurile de aici, că pe alea de acasă le știu mai bine.

De asemenea, în România am pus mai multe supermarketuri, pentru că acolo ajungem să cumpărăm din mai multe lanțuri, din fiecare câte ceva anume, așa cum ne-am făcut deja obiceiurile de consum în ani. În Franța cumpărăm mai ales de la lanțul local E.Leclerc, iar în Germania, peste Rhin, mergem pentru produsele de la Kaufland și în special pentru legume-fructe, care de regulă sunt mai ieftine decât în Franța.

De exemplu sezonul ăsta, cireșele au scăzut doar într-un singur week-end de la 9 euro la 5 euro, în timp ce în Germania s-au găsit mai tot timpul la sub 5 euro kg. Bine, dacă ne gândim că la Mega în România costa zilele trecute 33 de lei punga cu 500 de grame de cireșe, rezultă că aici erau chiar ieftine. Oricum, anul ăsta s-au făcut cireșe pentru prima dată și la moșie, așa că pot să zic că am mâncat aproape pe săturate și gratis, atunci când am fost în țară.

Pentru că mă chinui demult să găsesc o formulă mai vie/interactivă de publicare și nu am găsit-o, nici măcar cu AI-ul, am ales să pun tabelul pun în google drive și să-l completez în continuare, deci nu va rămâne neschimbat aici la data postării, ci va fi un instrument viu de comparație continuă, pentru cine e interesat.

Multe din prețuri au limite minime și maxime. Am ales soluția asta din două motive. Pentru că la unele produse prețurile fluctuează în funcție de sezon (legume-fructe mai ales) dar și pentru că de când am început să țin tabelul unele s-au scumpit. De exemplu apa îmbuteliată în Franța – bidoanele de 8l – s-a scumpit în acest interval, din 2025 încoace, de la 2,50 la 3,19 euro. Și probabil nu se oprește aici. La fel se întâmplă și la București, unde cumpărăm bidoane de 10l de Zizin, care a ajuns de la 12 la 15 lei.

Alt caz este că uneori prețurile aceluiași produs diferă în funcție de producător, chiar dacă conținutul e similar.

Limitele tabelului

Așa cum văd eu lucrurile, cel mai mare handicap al tabelului este că pe alocuri compară mere cu pere, adică produsele nu au evident nici același producător – chit că sunt luate de la Kaufland România sau Kaufland Germania – și nici nu se găsesc cu același gramaj. Așa că e posibil ca la brânză de capră, de exemplu, să găsiți preț la pachet de 200gr, sau preț la 800gr, adică cutie cu brânză în saramură.  De aceea am ales ca să pun în paranteză gramajul, din loc în loc, acolo unde se cerea.

Le produsele care se vând la legătură (mărar, pătrunjel, ridichi) iar e o discrepanță majoră între ce înseamnă legătură aici și ce e în RO. O legătură de mărar sau pătrunjel în Franța sau în Germania e pur și simplu monstruos de mare, un buchet de pus în apă care îți ajunge câteva săptămâni. Pe când la noi, abia dacă numeri cinci floace de mărar sau câteva fire de pătrunjel smotocit. La ridichi nu mai zic, că probabil are juma de kg o legătură aici.

La pâine, sortimentele sunt diverse și aici nu sunt de exemplu pâinile pe care le cumpărăm în România (lipiile de Mega/Kaufland de 1,49-2,49, pâinea pătrată multicereale de 4-5 lei sau pâinea cu ceapă de la Auchan. Dar există zeci de feluri de baghete, de la 60 de cenți în sus, sau alte sortimente de panificație, nu e chiar pâinea neagră a străinătății.

Cu toate aceste limite, veți găsi produse similare la prețuri destul de discrepante (vezi laptele) sau, dimpotrivă, similare, și până la urmă cred că ăsta e rolul tabelului, ca să ne facem o idee cât ne costă coșul zilnic în cele trei țări.

Evident că și în România, și aici, prețurile în afara rețelelor de supermarket diferă. La piața săptămânală din orășelul nostru nu sunt prețuri mult diferite față de supermarket, însă dacă te duci la Piața Obor în București vei putea să cumperi mai ieftin și mai variat, sau dacă trăiești în vreun oraș de provincie cumperi mai ieftin decât la București sau dacă ai furnizori alternativi, cum avem noi în satul de la moșie, niște producători de brânză de capră de la care o cumpărăm cu 40 de lei/kg. Dar tabelul nu compară aceste alternative, ci prețurile oficiale, din supermarket-uri, cu cotele lor diferite de TVA – pe care le găsiți în tabel la final.

O ultimă informație, așa ca o curiozitate, am adunat toate bonurile cheltuite la supermarketuri în București, în perioada februarie 2025-ianuarie 2026, și similar cât am cheltuit în supermarketurile din Franța și Germania. Sumele sunt doar cele cheltuite pe card, am mai plătit sporadic și cash, dar luăm doar grosul de pe card. Bilanțul a fost așa: în România am cheltuit 10.000 de lei (2000 de euro=166 de euro/lună), iar aici 5.000 de euro (416 euro/lună). Cu mențiunea, cum am mai spus, că aici stăm permanent, dar în România, o bună parte din bonurile noastre de cumpărături sporadice sunt grevate de costul hranei pentru animalele din curte – cele 11 pisici și câinele, care încă trăiesc la moșie și trebuie să fie hrănite, deci cumpărăm la fel de multă mâncare pentru ele, ca și atunci când trăiam acolo. În plus, în România de multe ori fac cumpărăturile și pentru mama. Dar chiar și așa, 800 de lei cheltuiți lunar în supermarketurile din România pare cam mult pentru cineva care nu stă acolo.

Evident, în tabel prețurile din Franța și Germania sunt în euro, iar cele din România sunt în lei, căci așa cum știm deja, România nu îndeplinește criteriile de trecere la eur. Dar sigur știți să faceți conversia 🙂 Pentru alte lămuriri sau curiozități, întrebați în comentarii, dacă simțiți nevoia. Cum am spus, voi continua să actualizez tabelul.

Tags: , ,

6 Responses to “Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania” Subscribe

  1. Florin 26/06/2026 at 22:18 #

    Nu știu dacă urmăriți canale românești.Se pare că există un clasament al celor mai mici prețuri, suntem pe al doilea loc, după Bulgaria.
    După părerea mea, ar trebui raportat la salariul mediu sau cam așa ceva. Dacă ne uităm la acest clasament, suntem cu cele mai mici salarii, cu excepția Bulgariei.
    Pănă la urmă, Bulgaria este salvarea noastră din totdeauna.

    • Dollo 28/06/2026 at 14:59 #

      Tocmai asta încerc să arăt aici, că nu avem prețuri așa de mici, comparativ cu occidentul, cel puțin la supermarket

  2. cmv 27/06/2026 at 15:31 #

    Mersi mult, Dollo!
    Super market research!
    Apropo de cheltuieli și colo și colo, mi se pare ca e dificil sa nu cheltuiești mai mult tocmai pt ca te aprovizionezi în două locuri, e un surplus care vine cu managementul dublu – cel puțin așa ma justific eu 🙂

    • Dollo 28/06/2026 at 14:58 #

      Da, din păcate nu e și venitul dublu 🙂

  3. Sebastian 10/07/2026 at 09:11 #

    Buna Dimineata
    un tabel cu naravuri bune si rele ale comunitatii unde stai, in Franta? De ce intreb? Exista hotarati/nehotarati sa se alature gandului de a pleca din Romania, sau de a ramane si de a se lupta ( fie cu statul, fie cu comunitatea, nu fizic, ci,prin actiuni, petitii, fara violenta)

    • Dollo 13/07/2026 at 10:22 #

      Am tot scris experiențele de pe aici în ultimul an și ceva, dar la un tabel așa mai concret nu mă gândisem. Nici nu cred că am suficient material pentru asta, deocamdată. Căci sunt încă în etapa în care sunt mai multe plusuri decât minusuri 🙂 Cât privește decizia de a pleca sau rămâne, asta cred că în majoritatea cazurilor se ia indiferent de ce va fi acolo unde pleci. Cel puțin la noi așa a fost, și din serialul cu plecați/rămași am observat cam același lucru. Dar o să mă mai gândesc la tabelul cu năravuri, cine știe, poate se va contura 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.