Piata Obor

Tag Archives: Piata Obor

Românisme 04/04/2026

De toți banii

Scenă de porc în Piața Obor, București, România, Aprilie 2026, hala veche de carne:

Nu mai mâncați de un leu, săracilor!

O precupeață care știe ce vrea și nu vrea ieftin. Pe barosăneală, cum s-ar zice. În Piața Obor.

Moșii de vară cu străchini chinezești

Din ce ar alege mortul să mănânce pe lumea cealaltă: dintr-o strachină de Corund de 3 lei bucata sau dintr-un castron chinezesc de 2,50?

Cine mai are nevoie de gaze de șist?

Postul Crăciunului se ține cu fasole Micigan de Botoșani. Sau, pentru gurmanzi, mai scumpă dar cu aromă de șorici, fasolea „colțu porcului” de Roman. Numai în Piața Obor.

Dacă a văzut că nu-i iese destabilizarea României cu manifestațiile de stradă, oculta mondială ne sabotează murăturile cu sare industrială. Noroc că ne-a mai rămas Piața Obor, unde se găsește „sare ca lumea”.

În Oborul Salonicului

Creștinul ortodox adevărat după calitatea mielului de Paște se cunoaște. La Salonic, ca în Piața Obor de la București. Prețuri și strigături.

Potolim pofte

Dacă aveți pofte, mergeți cu ele în Piața Obor. Dacă nu. nu 😉

În timpul ăsta, în Hala Obor

În timp ce parlamentarii își învesteau încrederea în guvernul Ponta 2, poporul își investea economiile în porcul de Crăciun. În Hala Obor.

Onțanu scumpește măraru

Jegul istoric din Hala Obor

Din tavan curge o zeamă puturoasă, pe jos calci într-o clisă cu diverse arome: la pește pute a baltă, la carne e ușor roșiatică, iar la brânzeturi e ca un zer

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Românisme 30/07/2013

Megastructuri și mini-popoare

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Foto 20/03/2017

Vinales, seva eco-bio a Cubei

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Portrete 28/09/2018

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

La moșie 29/12/2021

Dollo zice Bine

De toți banii

Nu mai mâncați de un leu, săracilor!

Moșii de vară cu străchini chinezești

Cine mai are nevoie de gaze de șist?

Ca sarea-n murături

În Oborul Salonicului

Potolim pofte

În timpul ăsta, în Hala Obor

Onțanu scumpește măraru

Jegul istoric din Hala Obor

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Megastructuri și mini-popoare

Vinales, seva eco-bio a Cubei

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite