După jumătatea vieții nu mai numeri realizările, doar anii

Cu ce am rămas din 2022 - un soi de bilanț cu link-uri. Probabil cel mai scurt post scris de mine în istoria blogului. Conține și pisici :)
Cu mama în aventura vieții

Cu mama în aventura vieții

2022 a fost un an. Nici bun, nici rău, l-am trăit și pe ăsta așa cum s-a nimerit. De fapt spre deosebire de alții, care au pierdut multe anul ăsta, aș fi nedreaptă să mă plâng. Nu mi s-a întâmplat nimic grav, am avut parte și de câteva mici vacanțe relativ frumoase, am citit câteva cărți bune, am văzut și câteva filme, cu sănătatea încă stau bine. Dar viața pare că s-a așezat așa pe un culoar mai molcom, ceea ce până la urmă e firesc după jumătatea ei, așa cum e supranumită optimist vârsta asta de 50 de ani. Așa că, anul ăsta nu am a mă lăuda cu realizări, ci doar cu încă un an trecut cu bine.

Dacă ar fi să aleg doar câteva chestii cu care rămân din anul ăsta aș face următoarea listă:

VacanțeGermania de vreo două ori, Secuimea noastră și Lisabona revizitată după 13 ani. Am fost câteva zile și la marea noastră de suflet, dar acolo nu mai e nimic de zis, doar de lenevit, mâncat bine și ascultat cicadele și valurile mării;

Cărți&filmeAnne Lister, un personaj descoperit anul ăsta, ocupă primele locuri și la cărți și la filme. Pe următoarele vin: Lizoanca Doinei Ruști, Oamenii din copaci ai Hannei Yanagihara, Inocenții și Cine te uită, două cărți care te scot din timpul prezent și cu toții știm că avem nevoie de așa ceva. Nu în ultimul rând, două documentare de Adam Curtis care nu te scot deloc din timp, ci te afundă mai rău în el fără vreo speranță, dar e nevoie și de asta, ca să nu ți se urască cu binele;

Ca o floare între flori, la moșie

Ca o floare între flori, la moșie

Muncă – Nici profesional vorbind nu mă laud, dar am învățat câteva ceva nou. Anul ăsta am fost la Bristol și am aprofundat o practică de care România e destul de departe, momentan: audierea la poliție cu față umană. Asta e chestia cea mai interesantă cu care rămân eu din anul ăsta. Plus finalizarea proiectului la care am lucrat în ultimii doi ani, în care am intervievat 1000 de deținuți din toată țara. Și uite ce a ieșit din asta;

Personal – am atins un prag „valoric” despre care nu prea se vorbește în societatea modernă, căci după 50 începi să cam devii expirat, dar eu am scris, căci de ce nu? În restul anului am mai bricolat pe lângă casă, prin grădină unde domnul inginer a ridicat cu mâinile proprii o tiny house de frundul curții 🙂 Și oscilez tot mai serios în ultima vreme între a rămâne aici până la moarte sau a găsi o țară mai blândă cu oamenii ei.

Și pentru că am tot primit anul ăsta mesaje de la diverse persoane, cum că ce minunat a fost serialul cu casa noastră, publicat anul trecut exact pe vremea asta, și ce păcat că stă îngropat aici pe blog, când ar merita să fie în panteonul bloggerismului românesc, ba poate chiar universal, nu strică să vă invit să-l citiți, pe cei care ați ratat această capodoperă.

Pentru că am pierdut bunul obicei de a scrie zilnic aici, am pierdut în ultimii ani și comunitatea de cititori care mă urmărea. În caz că mai e vreun rătăcit care mai ajunge pe blog, va găsi tradiționalele urări de bine pentru noul an și invitația, de ce nu, de a-mi scrie cum i-a fost anul ăsta, mai bun sau mai prost ca ăla dinainte și ca toți anii de până acum 🙂

La mulți ani!

P.S. Cum era să uit esențialul: Cele 10 pisici și câinele Șandor care îmi înseninează chiar și zilele înnorate de #lamoșie.

Etichete: , , , , ,

11 comentarii la “După jumătatea vieții nu mai numeri realizările, doar anii” Subscribe

  1. Marius Georgescu 31/12/2022 at 10:54 #

    La mulți ani, Dollo ! nu-ți fă probleme cu vîrsta, echilibrul interior e mai important decît o listă luuungă de REALIZĂRI. Oricum , eu te urmăresc cu interes, pe blog, indiferent cît de rar postezi.

    • Dollo 31/12/2022 at 12:33 #

      La mulți ani, rătăcitule! 🙂

      • Marius Georgescu 31/12/2022 at 18:02 #

        Multumesc pentru recomandarea filmului DENIAL. E un film grozav, despre adevar si lupta pentru a-l deosebi de minciună.

  2. Doina Patrascu 31/12/2022 at 13:01 #

    La mulți ani, unde toate cele bune sã se adune!

    Sunt o cititoare – urmãritoare din umbră, însă în ciuda faptului că nu las mesaje, revin și citesc mereu cu plãcere paginile dvs. de blog și de Facebook.

    Numai bine,
    Doina

    • Dollo 31/12/2022 at 18:01 #

      Mulțumesc, câteodată face bine și un semn aici în comentarii 🙂 La mulți ani!

  3. Ady 31/12/2022 at 13:03 #

    anul meu a fost epuizant și a lovit tare și dur cu primul și, sper, singurul, episod depresiv din viața mea (care a intrat pe ultima turnantă pt atingerea jumătății). bine, anul ăsta a fost cireașa de pe tort, căci, făcând o analiză, ultimii 3-4 ani au fost complicați.
    totuși am ajuns la un medic și simt că tratamentul m-a ajutat și mă ajută foarte mult. așa că am speranțe de mai bine pentru anul următor.

    chiar dacă nu scrii prea des, din când în când arunc un ochi, să văd ce-a mai apărut. și am urmărit cu sufletul la gură epopeea casei.

    La mulți ani cu multe bucurii și sănătate, ție, domnului inginer și Reginei Mame.

    • Dollo 31/12/2022 at 18:00 #

      Cu o depresie toți suntem datori în viața și țara asta. Să-ți fie mai bine!

  4. simf 31/12/2022 at 14:26 #

    La multi ani, om bun!

  5. Ioana 31/12/2022 at 22:52 #

    Pe mine sigur nu mă pierzi ca urmăritoare 🙂 La mulți ani și liniște în 2023!

  6. Alina 03/01/2023 at 11:28 #

    La multi ani si un an nou fericit, linistit sau cum ti-l doresti sa fie.

  7. Liviu 04/01/2023 at 15:25 #

    Imi place sa te citesc, asa ca mai trec pe aici.
    La multi ani !

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.