Două modele de biznis la două cârciumi cu pretenții din Capitală. Meniu fix, de cumetrie+avans sau rezervare pe încredere că cei 25 de oameni vor face suficientă consumație cât să merite rezervarea.
Articles
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
21/03/2026
-
Vechituri
17/03/2026
-
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
07/03/2026
-
Carnavalul din Basel
27/02/2026
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
06/02/2026
-
Onoare de taximetrist
01/02/2026
-
Ultimul preț care a ucis povestea
19/01/2026
-
Primul an de expat, realizări și perspective
24/12/2025
-
Vechituri
17/03/2026
-
Carnavalul din Basel
27/02/2026
-
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
07/03/2026
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
21/03/2026
-
Om bun: Sa mergi si la o primarie dintr-o comuna mai mica ...
-
Stelian: Pai noi am creat si apoi perpetuat, formele fara f...
-
Dollo: Un pic ;)...
-
Om bun: e mai placut sa intru pe site pentru articol decat...
-
Om bun: E melanconic nu trist. Istorisirea e chiar frumoas...
-
Dollo: Cred că e o piață pentru multe din vechiturile ...
-
sendroiu: Cel mai trist mi se pare ca cineva spera sa scoata...
-
Stelian: Bucurestiul are o problema uriasa. Cind s-a dat le...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 25 aprilie 2026, ora 20.00, discutăm „Nexus” de Yuval Noah Harari. Clubul se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cărțile și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2025-2026
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”






