„În societăţile necivilizate, în care acţiunea colectivă fie nu există, fie are un caracter de asociere mai degrabă de nivel animalic (şi lupii vânează în haită), liderii se aleg dintre cei cu mai puţine scrupule, care şi-au câştigat locul eliminându-i pe cei din fruntea haitei care îi puteau pune în pericol, deci sunt lideri de tipul scenei doi. Lideri de tipul scenei întâi pot exista – dar nu vor reuşi să se impună, pentru că şi ei, şi puţinii lor susţinători, dacă există, vor fi extrem de expuşi. De partea cui aţi fi într-un western, a întregului sat care călăreşte după rancherul cel rău să jefuiască satul mexican care nu are puşti (cost – doar efortul calului, beneficiu – tot ce poţi apuca), sau a lui John Wayne, care, de unul singur, le iese în faţă la cotitură şi le spune că nu e frumos? Lăsaţi, nu-mi răspundeţi”.
Un editorial care mi-a mers la creier, azi, în România liberă – de Alina Mungiu Pipidi. Vi-l recomand.
Filmulețul la care se referă ea în editorial poate fi văzut aici.
Lideri……John Wayne….solidaritate americana……cam mare amestecatura, nu crezi ?
Citește editorialul, nu judeca după un fragment. Eu cred că e scris bine și rezonez cu punctul ei de vedere.
Scuze….sterge mesajul anterior pentru ca am vazut prea tarziu ca de fapt era un citat si de fapt articolul d-nei Mungiu are intr-adevar o noima bine conturata……
Lasă, să rămână aprecierea ta pentru posteritate 🙂 Mă bucur că ți-a plăcut.
Momentul este impresionant. Pe mine m-a impresionat mai ales VITEZA cu care s-au „aliniat directiei impuse de lider”. De exemplu putea sa vina cineva si sa spuna ca accidentatul nu trebuie miscat sau politistul putea sa opreasca masini sa le ceara extinctorul si asa mai departe. Dar reactia a fost de o viteza uluitoare. Fara sa gandeasca, fara sa comenteze, fara sa piarda timp pretios : este nevoie, ACUM, discutiile dupa.
D-na Alina Mungiu Pipidi are dreptate dar cred ca poate nu ar fi rau sa se sublinieze un lucru important : SUA nu au fost „lovite” de comunism si nu a „zacut” sub comunism timp de 45 de ani. Acesti 45 de ani se vad acum, in liderii nostri, in „follower”-ii nostri. Daca sunt cativa capabili sa isi „rupa spatele” ridicand „masina” de pe poporul român terciuit, este fiindca cumva, prin parinti si bunici, sunt „conectati” la valori uitate, abandonate de majoritate. Iar majoritatea decide, majoritatea „conduce”.
Da, în film e vorba de instincte. Nedistruse de „educație” 😉 Pe de altă parte cred că o scenă similară s-ar petrece și în Cehia, Polonia, Serbia. Și ei ar putea avea scuza comunismului, și totuși n-o folosesc. De ce oare?
Ai scapt Ungaria – si despre spiritul lor am o parere buna. 🙂
Sa incerc un raspuns : fiindca s-ar putea ca noi sa ne fi insusit mai bine lectia „omului nou” predata de comunism.
Da, da, am fost elevi mai silitori 🙂
„Şi mulţi oameni se uită în altă parte la acest asasinat zilnic al puţinelor noastre resurse de a evolua.” – din pacate, e adevarat, dureros de adevarat.