S-a întâmplat că am avut o cunoștință înternată în Spitalul Sfântul Pantelimon, acum vreo doi ani. A căzut pe stradă și – spre ghinionul ei – a fost dusă exact acolo, de unde a mai ieșit doar în sicriu.
Femeie energică, 60+, activă, încă profesa, a făcut probabil vreun atac cerebral. La spital a intrat direct în operație, pe mâinile unui chirurg care a operat-o și a decis apoi să plece în concediu, căci oricum nu mai era mare lucru de făcut în cazul ei.
Timp de mai multe luni de zile familia ei s-a chinuit să o scoată din acel spital. Copiii ei, ambii emigrați, ar fi vrut inițial s-o ducă în altă țară sau măcar la un alt spital din România mai specializat pe afecțiunile creierului. N-au reușit. Dar nu numai s-o mute din spital, ci nici să aibă acces, măcar, la medicul care o trata și la planul de tratament. Inclusiv în spital le-a fost dificil să intre, până când, probabil deprinzând „obiceiul locului” au reușit cumva să ajungă și la pacientă.
Aflaseră despre ea doar că era intubată și inconștientă, că fusese operată și că făcuse o pneumonie, în spital, dar nu reușeau să treacă de portar. Tot acolo sau mai conversat cu altă familie care nu reușea să-și vadă pacientul de o săptămână. Pur și simplu nimeni nu vorbea cu ei ca să le dea informații despre oamenii lor.
Am încercat și eu, prin fostele mele colege din presă, să intervin, pentru că mă rugase o prietenă comună să ajut familia. Mi-au fost recomandate două centre alternative, dar am fost avertizată că va fi foarte greu de obținut acordul de transfer și chiar de discutat cu cei de la Pantalimon, pentru că „acolo e horor. Medici greu de găsit, aroganți, personal care se poartă urât cu pacienții”. Asta a fost descrierea pe care mi-a oferit-o o fostă colegă, cu vechime de zeci de ani în domeniul sănătății. Ea însăși fusese șocată de experiența avută cu o bunică internată tot acolo.
Am reușit să obțin numerele de telefon ale șefei de la ATI și ale directorului spitalului (același și azi), dar din câte știu nu au rezolvat nimic cu asta. Pacienta era pur și simplu sechestrată de sistem, mă rog, de sistemul de la Pantelimon, ca să nu generalizez. Copiii ei au reușit să vorbească cu greu cu un rezident, dar tot nu au reușit să avanseze în vreun fel. Pe toată perioada spitalizării mama lor a fost la dispoziția personalului de acolo. Ei au decis ce îi fac, când și care e cel mai bun tratament sau poate că au decis că nu mai e nimic de făcut și gata.
Nu a existat dreptul la informare, dreptul la a doua opinie, nimic. Familia a asistat, neputincioasă, timp de jumătate de an cât mama lor a tras să moară pe un pat din Spitalul Pantelimon. În final le-au dat-o în sicriu, o umbră din femeia semeață care fusese.
Mi s-a părut atunci cea mai absurdă dintre experiențele cu spitalele românești, și și mai absurd faptul că lucrurile erau atât de cunoscute și totuși nimeni nu intervenea. Auzim și folosim mereu expresii ca „mici dumnezei” și „toți știau”, ori de câte ori mai iese gunoiul de sub preș, dar cu toții mergem mai departe. Ne simțim neputincioși și alegem să întoarcem capul.
În aprilie anul ăsta, o asistentă are totuși curaj să semnaleze că acolo nu se petrece ceva normal, că mor pacienții pe capete și îndrăznește să spună și cum. Se fac comitete și comiții ca să acopere rahatul. Îl acoperă, scoțând la declarații directori, specialiști, ministru. Nu e nimic, rămâneți la locurile voastre, e nebună asistenta aia. Oh, de câte ori am citit și auzit rapoarte și declarații care acoperă rahatul. Dacă ne-am face și treaba cu zelul pus în rapoartele astea de acoperit rahatul am fi Elveția.
Parchetul reușește, totuși, să găsească ceva și arată nu numai că comisiile alea din sistem mint (când a stabilit vreo comisie că medicii au greșit?!), dar și că sistemul funcționează prost, dezorganizat, ceva ce probabil vor folosi în apărare avocații celor două doctorițe reținute.
Poate că așa și este, poate că doctorițele alea sunt și ele victimele unui sistem haotic care omoară pacienți și irosește resurse. Colegii lor anunță că fac grevă acum, pe motiv că nu le convine atmosfera în care lucrează, că sunt suspectați și hăituiți, că nu e normal să dea socoteală pacienților și familiilor lor pentru cum decid ei să-i trateze. Nu e normal, dar nici cum se poartă ei cu pacienții și familiile lor nu e. Disprețul suveran al celor care s-au simțit până ieri intangibili, iar acum fac cunoștință cu furia gloatei. În anul 2024 medicul român încă blamează pacientul că se autodiagnostichează cu google, în loc să-i explice în limbaj simplu ce crede el că are și cum ar fi mai bine să se trateze.
Totuși, scandalul ăsta nu a pornit de la familia unui pacient – deși sigur or fi fost destule nemulțumite, de vreme ce spitalul avea această reputație – ci de la un om din sistem care a sesizat că ceva nu e normal acolo și a avut curaj. Nici nu vreau să-mi imaginez cum se comportă „colegii” cu asistenta asta acum. Cred că e nevoie de un uriaș curaj plus o mică doză de inconștiență să te pui de-a curmezișul oricărui sistem.
Apropos de asta, noi avem o lege a avertizorilor de integritate, iar când a apărut am auzit pe mulți că o consideră o lege a turnătorilor. Nu, nu e o lege a turnătorilor, e o lege menită să-i protejeze și să le dea curaj acelor foarte puțini oameni care sunt dispuși la un moment dat să-și riște pielea, cariera și chiar viața, doar ca să spună public un adevăr pe care mai mulți încearcă să-l ascundă.
Din păcate istoria ne arată că avertizorii nu câștigă pe termen lung, chiar dacă reușesc să facă un pic de valuri și să zgârie suprafețe, dar în cele din urmă sistemele înving. Și înving pentru că sunt apărate de conivența generală, pentru că toți știm, dar de fiecare dată ne gândim că altcineva va interveni și va face ceva.
Sau, cum comenta cineva la unul dintre articolele despre scandalul de la Pantelimon: „Plecați toți și să vină alții competenți!”
Hai că am rezolvat-o și pe asta. Să vedem ce reușește justiția. Morții oricum nu se mai întorc de la groapă.
Teribil 🙁
Nu știi cum sa fugi de sistem și unde sa te ascunzi ca să nu pună gheara pe tine.
Dar nu se mai poate iesi din spital pe semnatura familiei?
Acum 2 ani= 2022 inca era cu pandemia.
Ai citit ca spitalul deserveste sectorul 2 si 3? Deci, fereasca Dumnezeu de ceva, acolo te duce salvarea.
Nu te duce, dacă dai peste niște oameni. În 2011 pe mama a luat – o Salvarea și cei de pe ambulanță au insistat pentru Floreasca, deși stăteam mai aproape de Sf Pantelimon. Spitalul asta a avut un renume mizerabil dintotdeauna.
Nu mai erau așa restricții în 2022, iar ce li s-a întâmplat lor li se întâmplase și altora înainte de pandemie, deci nu cred că era din cauza pandemiei, ci așa era uzanța acolo. Se pare că n-a mers să-și asume familia ce face cu pacientul.
nu e chiar asa, cand ai nevoie nu stii cum sa intri si sa gasesti dr potrivit si ti-ai da orice sa gasesti si sa te ajute! altfel mori cu zile.
nu toti avem bani sa platim sanador, unde nici acolo nu esti in siguranta, vezi copil mort!
si nu doar pantelimon e spitalul groazei si al mortii in buc, mai sunt si altele, va las pe voi sa le ziceti.
cea mai buna urare cand am iesit dintr-un spital din buc mi-a dat-o infirmiera, care a zis la plecare : stai dracului departe de spitalul asta si sa nu te mai vad pe aici, si nu era pantelimon.
am crezut ca are ceva cu mine si nu mi-am dat seama ce vrea sa zica dar nu, la iesire parca ieseam din inchisoare desi cele 3 saptamani din spital mi-au salvat viata, ma rog ultima parte a ei, si abia atunci am inteles!
Teribil. Ma gândesc doar la asistenta care a vorbit…sper din suflet sa fie bine.
În rest da, Cel de Sus sa ne apere.
Am inteles ca au dat-o afara pe asistenta pentru ca nu a mai revenit la lucru dupa ce a tot fost prin medicale…
Felicitari pentru articol, Dollo, ai pus punctul pe i. Ramane de vazut cine va triumfa in instanta: justitia ori clica in halate albe…
Justiția la noi nu prea mai triumfă în ultima vreme.
Atat asistenta, cat si o doctorita ATI, care au semnalat ce se intampla acolo, au fost concediate in urma cu doua luni.
Omerta
Ceva imi aduce aminte de moartea domnului Lazarescu
Doar că pe ăla l-au plimbat între spitale pentru că nu-l voia niciunul.
„poate că doctorițele alea sunt și ele victimele unui sistem haotic care omoară pacienți și irosește resurse. ” -> atâta vreme cât ei, doctorii, au pretenția că noi, restul, nu avem pregătirea/competența și deci nici dreptul să îi organizăm/controlăm pe ei, înseamnă că sistemul haotic sunt ei, și în cazul ăsta nu mai pot da vina pe „sistem”.
https://nascutpelistaneagra.wordpress.com/2024/08/10/toti-stiau/
Despre modalitatea in care sunt platite cazurile de ce nu vorbeste nimeni … cum pentru a obtine cat mai multi bani pentru un caz sunt trecute o groaza de proceduri. Exista in fiecare spital un serviciu de statistica care cu asta se ocupa. La sfarsit de luna daca ICM-ul spitalului/ sectiei nu se incadreaza in anumite limite sunt redeschise foile si sunt “imbunatatite”. Cautati sa vedeti deconturi inmanate pacientilor externati … cat se plateste “cazarea” si cat actul medical in sine.
Da, am eu un decont de 15 mii lei pt o operatie medie si 5 zile spitalizare plus vro 6 mii spagile si iese pretul pe aproape cu cel de la privat ca aduni spaga data la stat la dr, la asistente si la infirmiere, altfel mori cu zile in pat, tot atat ma costa dar cu 2 zile spitalizare la privat dar daca ai complicatii post operator ajungi la stat pe cine stie ce mana si sa vezi reprosuri ca de ce te-ai dus la aia, ai bani, du-te tot acolo si fara spagi ajungi la morga.
Si colo si colo tratamentul post operator la domiciliu e pe buzunarul tau. Sa zici merci daca capeti ceva CM, altfel stai pe CO fara plata.
Tot sistemul e putred si vina nu este a nimanui altcuiva decat a medicilor si asistentelor, lacomie umana perversa, pentru ca ei au facut totul sa se ajunga aici. Nu marcel, nu ceausescu, nimeni altcineva.
Oricat le-ai da nu le va ajunge niciodata si vor si mai mult. Este santaj profesional, ba! fara noi muriti toti.
Incet incet ajungem ca in USA, doar ca aici platim ceva cas degeaba.