Cu cine mă mai lupt zilele astea la moșie pentru democrație și prosperitate. Sau măcar pentru dreptul de a gusta o pară cinstită din grădina mea 🙂
Cu cine mă mai lupt zilele astea la moșie pentru democrație și prosperitate. Sau măcar pentru dreptul de a gusta o pară cinstită din grădina mea 🙂
Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.
După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.