Între iluzia iubirii casnice până la moarte și nemuritorul „ce-ar fi fost dacă ar fi fost?”, un film despre cât de vulnerabili suntem în fața ispitei sau a fostelor relații rămase în coadă de pește.
Între iluzia iubirii casnice până la moarte și nemuritorul „ce-ar fi fost dacă ar fi fost?”, un film despre cât de vulnerabili suntem în fața ispitei sau a fostelor relații rămase în coadă de pește.
Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.
Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.
Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.
Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.
Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.