PDL-ul, cel mai tare din parcare

Dupa ce Cocos le-a facut cinste ani de zile cu parcarea de la Cismigiu, greii PDL ii dau acuma tepe lui Oprescu si refuza sa plateasca 1,50 lei pe ora

Azi am avut treabă cu mașina prin oraș, și a fost nevoie s-o las o oră undeva în centru. Ca să n-am surpriza să n-o mai găsesc când mă întorc am dus-o în parcarea circulară de la intrarea în Cișmigiu, unde e sediul PDL București. Adică acolo de unde dau bule către țară toți „greii PDL”, la televizor, când merg, lunea, la ședința de partid.

Un leu cincizeci, primit chitanță, indicat loc, parcat. Simplu, elegant, civilizat. Când să ies din parcare, o întreb așa, cetățenește, pe parcangiță: „Dar ăștia când vin la partid aici, plătesc parcarea?”. „Plătesc pe dracu, doamnă! Uite atâta lista tre să fac la primărie cu mașinile lor, ca să justific de ce n-am făcut încasări lunea!”, zice nu năduf femeia.

Parcarea aia, ca și celelalte din oraș, a fost exploatată în ultimii 15 ani de Dalli, adică de domnul Cocoș, adică soțul doamnei Udrea. După ce a venit Oprescu la primărie s-a rupt lanțul de iubire, și primăria a rechiziționat toate locurile în care Cocoș investise sudoarea lui de ani de zile, sub formă de dungi cu vopsea albă pe asfalt. Acum parcările sunt exploatate direct de primărie, oamenii plătiți de primărie, chitanțele tăiate de oamenii primăriei. Desigur că toate aceste fonduri strânse astfel se vor capitaliza în viitoare parcări supraetajate sau subterane, așa cum sunt în lumea civilizată, că de aia nu putuse primăria să face unele până acum, că îi ținea Cocoș ciocul pe ceafă.

Revenind la zgârcenia PDL-iștilor care nu-și plătesc parcarea, ar fi de adăugat că și la Dalli, și la primărie, o oră de parcare sau două nu te aduce la sapă de lemn. Dar îmi imaginez că, preocupați cum îi știm de greutățile prin care trece țara, și de rezolvarea lor, membrilor PDL nu le mai stă mintea la lucrurile astea mărunte. Cu siguranță că n-au plătit niciodată pe vremea Dalli, de aia n-o fac nici acum. Cum ar fi fost să vină Cocoș la Băsescu sau la Videanu (care i-au tot prelungit de câteva ori contractul pentru exploatarea parcărilor bucureștene, fără nicio licitație) și să le zică „plătiți, bă, și voi parcarea aia de la Cișmigiu, că-mi faceți pagubă în fiecare luni și nu pot să-i mai cumpăr gentuțe lu Nuți!”.

Așa că, dacă vă mai dă prin cap vreodată întrebarea aia celebră: de ce n-avem și noi parcări? (Precum chinezii, de exemplu 😀) Păi uite de aia, că ăia care ar trebui să le facă sunt din categoria care opresc mașinile pe avarii pe prima bandă și-i doare-n roata de rezervă de faptul că blochează circulația în spate. Sau dacă nimeresc într-o parcare fug fără să plătească.

Etichete: ,

4 comentarii la “PDL-ul, cel mai tare din parcare” Subscribe

  1. Escu 22/03/2011 at 21:46 #

    nu stiu cum de mai ai rabdare sa scrii despre cretinii astia…

    • Dollo 22/03/2011 at 22:32 #

      Si eu ma mir cateodata 🙂

  2. Gilbert 23/03/2011 at 07:22 #

    Deci e parcarea primăriei? Administrată de primărie din bani publici, adică ai contribuabililor? Cu taxator plătit tot din banii contribuabililor? Şi „domnii” aceia nu se sinchisesc de-un leu cincizeci? Păi ăsta e un scuipat direct în obrazul contribuabilului…

    • Dollo 23/03/2011 at 10:28 #

      Inca un scuipat, probabil cel mai mic si uscat 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1