I se spunea și Dino

Vine o vreme în viața fiecărei pisici când trebuie să facă o baie. Așa că ne-am apucat s-o maltratăm, cu dușul, cu șampon special de mâțe, cu uscătorul, în mieunături sfâșietoare, și printre zgârieturi drăgăstoase.

Vine o vreme în viața fiecărei pisici când trebuie să facă o baie. La Toshiba asta s-a întâmplat din cauze medicale, pentru că pe maidanele pe unde a copilărit ea înainte de a ajunge la noi trebuie că a făcut cunoștință cu niscai paraziți ce cauzează boli de piele. Așa că, la indicațiile veterinarei, ne-am apucat să „maltratăm” pisica, cu dușul, cu șampon special de mâțe, cu uscătorul, în mieunături sfâșietoare, și printre zgârieturi drăgăstoase. În final toată lumea a adormit liniștită și ușor epuizată. Până la următoarea baie…

Etichete: ,

10 comentarii la “I se spunea și Dino” Subscribe

  1. Raluca 03/04/2011 at 17:19 #

    …este de-a dreptul pur si simplu.. 🙂 Dar eu zic sa n-o mai lasi langa „laptop-uri” ca o iradiezi si intr-o noapte chiar o sa se transforme intr-un dinozaur… :))

    • Dollo 03/04/2011 at 17:27 #

      :)) Dupa o asemenea noapte nu ne vom mai trezi nici noi 🙂

  2. Ana 03/04/2011 at 19:03 #

    Brrr… poza 6 mi-a adus aminte de o lista care circula intr-o vreme pe net – 21 de motive sa nu faci copii. Unu’ din ele era ca sunt in stare sa spele pisica in masina de spalat.

    • Dollo 03/04/2011 at 19:12 #

      In cazul nostru a fost doar o inscenare 🙂 Dar daca nu va fi cuminte…

  3. mircea 03/04/2011 at 19:19 #

    Bine ca nu ti-a dat prin cap s-o apretezi si apoi sa treci cu fierul de calcat peste ea 🙂 Ai fi avut o pisica teapana!

  4. blo 03/04/2011 at 19:39 #

    vad ca expresiile de pe mutrita Toshibei variaza intre agasare, resemnare si la sfarsit, chiar placere.
    e simpatica bestia mica 🙂

    • Dollo 04/04/2011 at 12:25 #

      Norocul nostru e că nu ține supărarea, îi trece repede 🙂

  5. Béranger 05/04/2011 at 23:30 #

    Nu-s convins că aceste băi sunt necesare. Aţi chestionat şi alt(ă) veterinar(ă)?

    • Dollo 05/04/2011 at 23:46 #

      Deocamdata nu, sa vedem ce rezultate dau baile si o alifie antimicotica. Pare ca e spre bine. Sa vedem.

  6. lilisor 15/04/2011 at 09:25 #

    Şi Ţiţica face baie periodic (din motive de alergii), ultima dată am spălat-o acum vreo 3 săptămâni, când începuse să năpârlească. Aşa de fain a scăpat de părul care oricum pica prin cameră, că n-am avut probleme cu năpârlirea. Plus că era pufoasă şi mirosea plăcut. Era numai bună de smotocit. Dar ea nu se refugiază între laptopuri, ci la mine în braţe. De preferinţă, sub o pătură sau în bluza mea. Că deh, e cald şi poate sforăi în voie!
    A mea s-a obişnuit rapid cu baia, îi vorbesc, o laud şi dacă-i pregătesc apa dinainte, fără să mai pornesc robinetul, e cuminte, că nici nu încearcă să zgârie. Stă cuminte şi aşteaptă să treacă. După ce se linge îndeajuns de mult, miaună să o iau în braţe şi adoarme în câteva secunde, istenită fiind!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.