Șerban Marinescu întârziase în oraș, cu prietenii, la o bere. Noaptea a venit acasă cu un taxi, dar în fața blocului, când să coboare, s-a enervat că nu primește restul de la taximetrist. S-a certat cu el, iar taximetristul a plecat în trombă, cu tot cu client, spre o secție de poliție, ca să-i arate el rest. Clientul nu s-a împotrivit, socotind că la poliție și el poate depune plângere împotriva taximetristului.
Marinescu a rămas în taxi în timp ce șoferul a intrat în secția de poliție și a revenit însoțit de trei agenți. Marinescu spune că au refuzat să-l asculte şi nu i-au permis să depună plângere împotriva taximetristului: „M-au bruscat și m-au târât în secție, spunând: ce, mă, vrei să depui plângere, mă?!”. În acea noapte polițiștii l-au legat cu cătușe de o balustradă în poliție și i-au administrat o bătaie cu pumni și picioare. După care l-au legitimat.
La 5 dimineața Marinescu și-a sunat niște prieteni ca să vină să-l ajute să ajungă de la poliție la IML.
Faptele s-au petrecut pe 2 iunie 2007, la Secția de poliție 22 din Drumul Taberei. Asistent universitar la Facultatea de Arhitectură București, Șerban Marinescu se judecă de atunci cu Poliția română, care nu recunoaște nimic. Motivația poliției: cetățeanul a fost imobilizat pentru că era violent. La proces polițiștii au susținut tot timpul că Marinescu venise gata bătut la ei. În plus, procesul s-a învârtit mai degrabă în jurul numărului de beri băute de victimă în seara aia, decât în jurul numărului de pumni primiți. De parcă atunci când bei ceva îți pierzi din drepturile constituționale.
Cazul Marinescu nu e singular. Practic i se poate întâmpla oricui, la un moment dat, să se întâlnească cu astfel de polițiști. Iar legea, așa cum e ea acum, favorizează abuzurile polițiștilor, așa cum le favorizează pe ale jandarmilor în caz de forță majoră – a se citi manifestații publice. Dacă te întâlnește pe stradă într-o seară și nu-i plac ochii tăi, polițistul are legal dreptul să te ducă la secție „pentru identificare” și să te țină acolo 24 de ore. Nu are dreptul să te bată, dar asta rămâne totuși la latitudinea lui, mai ales că – după cum se vede în cazul de mai sus – chiar și cu certificat de la IML e greu de demonstrat în instanță că te-a umplut de sânge.
Poliția Română a „condus la secție pentru identificare” aproape 70.000 de oameni în 2010. Nu se știe câți au fost bătuți.
Mai multe despre cazul Marinescu și despre demersul APADOR-CH de a modifica legea poliției puteți citi aici. Tot acolo îl vedeți și pe unul dintre băieții duri ai poliției, care l-a identificat” pe Marinescu.
Tara de mana a doua! Cine e de vina? Toti politicienii de azi, in frunte cu Basescu si Boc. In loc de reforma avem circ(fara paine). Mai vreti asa ceva, mai votati-i!!!
Atunci Germania e tara de de mina a cita? Sa vezi acolo cum bate politia! Doi baieti de la mine de pe santier veneau intr-o simbata seara cu metroul spre casa si desi aveau bilet, li s-au parut suspecti politailor. I-au coborit din metrou, i-au bagat intr-o camaruta si fiindca unul s-a opus la un tuseu rectal (cica ii cautau de droguri) l-au batut pina a lesinat. Si nu erau bauti, nu erau drogati, nu aveau nimic la ei, exceptind pasaportul romanesc cu drept de lucru….
Daca te opui politiei, ti-o iei oriunde ai fi! Iar tipul de care zice Dollo tare cred ca a fost putin arogant cu politaii, beat fiind, o fi refuzat sa se legitimeze sau sa coboare din taxi…
Nacaz!
Nu te cred. Sau nu-i cred pe „baietii tai”.
1. Politia nu te verifica de bilete in metrou.
2. Daca te retin iti spun drepturile si iti ofera un avocat.
3. Nu te baga „intr-o camaruta”, ci te duc la sediul politiei.
4. Nu-si risca ei jobul cu bataia ca fraierii din Romania.
Mai degraba ar fi putut fi niste impostori. Stiu de cazul unor romani care s-au dat politisti pe o autostrada din Austria. Aveau pistol la ei (pe care l-au scos cand i-au prins), si … au murit ciuruiti, vorba lui Base;).
Mircea, nu e chiar așa OK, chiar dacă polițiștii sunt români, nemți sau japonezi. Presupunând că te opui, cum zici, ei pot să te imobilizeze, să te percheziționeze, filmeze, pozeze, amprenteze (dacă sunt motive să te rețină, atenție, conducerea la secție pentru identificare nu are nimic a face cu reținerea sau arestarea), dar nicio lege, niciun motiv nu justifică bătaia. Aia e doar expresia faptului că polițiștii se consideră mai presus de orice. Cum spune și tipul ăsta, Marinescu, impresia lui a fost că polițiștilor nici prin cap nu le trecea că el va îndrăzni să-i reclame. Și dacă era băut, ce? Nu avea aceleași drepturi?
Dollo, mie nu mi-e clar cu „conducerea la sectie”. Imi poti da si mie un articol de lege care stipuleaza asta?
Pentru ca mi se pare corect sa te duca la sectie pentru identificare, daca nu le prezinti un act de identitate. Dar odata ce le-ai prezentat un act de identitate si nu esti condamnat sau suspect de infractiuni, sa te citeze frumos si vii in zilele urmatoare, ca acu’ ai alte treburi.
Stiu de unde sa te gaseasca, nu poti sa refuzi invitatiile autoritatilor (ca altfel te aduc „legat”), deci nu-i o problema.
As aprecia un raspuns, multumesc.
PS: Inteleg ca sunt trei cazuri in care te pot „lua pe sus” de pe strada, tam-nesam (exceptam manifestatii, flagranturi, etc.):
1) Cu mandat de arestare (ai deja condamnarea data)
2) Daca esti retinut, si atunci trebuie sa iti fie aduse la cunostinta motivele temeinice pentru care esti retinut (nu merge cu „n-avea caciulita, dom’ judecator, ca e abuz.)
3) Cand nu iti poti proba printr-un act identitatea (celebra „conducere la sectie”).
Am dat un link în text către site-ul APADOR-CH, care a derulat campania de modificare a legilor care permit astfel de abuzuri. E vorba de legile poliției și jandarmeriei, ale căror articole sunt interpretabile. Găsești aici articolele de lege ce ar fi trebuit modificate, iar pe site-ul indicat sunt mai multe date despre cum e prin alte țări și care sunt abuzurile petrecute la secție ca urmare a acestui termen atât de lung prevăzut de lege pentru conducerea la secție.
Ca să ai o imagine despre amploarea fenomenului, în 2010 fuseseră „conduși la secție” peste 100.000 de oameni în toată țara. Crezi că niciunul nu a avut buletinul la el? 😉
Am citit.
Chiar daca formularea legilor respective este usor echivoca, totusi spiritul legii este ca trebuie condusi la sectie doar cei a caror identitate nu poate fi stabilita.
Deci daca excludem (de dragul discutiei) cazul unui politist care abuzeaza cu buna stiinta, odata ce te-ai legitimat, nu mai ai de ce sa te lasi condus la sectie.
Ca practic poate sa nu mai astepte sa ajunga la sectie la masina de batut si sa te bata manual, pe loc … asta-i alta treaba. Intra la costurile de tara, datorate lipsei de cetateni … Mai bine de atat, nu putem.
Erau doi detectivi de la antidrog si cu back-up de politie in uniforma. Detectivii i-au saltat pe baieti in metrou fiindca pareau suspecti (pantaloni lasati pe vine, maieu peste tricou, adidasi fara sireturi, stiti genul). Au fost preluati de politie, dusi intr-o camaruta dintr-o statie de metrou si perchezitionati. Unul s-a opus, i-au pus catusele si au inceput sa-l loveasca la rinichi. I s-a miscat o piatra si baiatul a lesinat.
Munchen, 2006.
A, pai zi așa:). A lesinat de la piatra. Nu ca l-au bătut pana l-au lăsat lat. Confuzii din astea se mai întâmpla. Un coleg venea noaptea acasă pe bicicleta(cu farul ars, da străzile sunt iluminate oricum). Deodată s-a trezit cu o dubita oprind cu scârțâit de roti lângă el, din dubiță sar niște tipi cu arme si armură de corp, îl iau pe sus de pe bicicletă, îl dau bine de pământ, ii pun catușele cu mâinile la spate, și îl arunca ca pe un sac de cartofi in dubiță, in timp ce tipii urlau „Poliția, nu mișca!”. După ce își revine din șoc un pic, le zice tipu: „Dă-o dracului! Pentru un bec ars de bicicleta!?!”. Când aud aia, se sparg de ras. Se uita mai bine la el, discuta ceva cu centrala, si zic:”Scuze, te-am confundat cu un infractor periculos cu semnalmentele tale”. L-au scuturat frumos de praf si l-au adus acasă. Au zis ca nu-i mai dau amenda pentru bacul ars la bicicleta, dar sa nu se mai întâmple.
Hai că-i nostmă faza cu becul! :))
Da’ i-a spuneți-mi și mie, pe la voi poliția doar vă bate cu pulanul după o beție? Nu vă și împușcă (eventual după aceea)? Că pe la alții se mai trage și cu pistolul. Un foc, două, trei… mai multe. Deh, funcție de necesități.
La noi moartea e mai lentă, nu așa rapidă ca de glonț. După o noapte liniștită în beci se întâmplă că ți se face inexplicabil rău. Și când ajungi la spital se spune că ai avut boli de care nu știa nimeni, și care s-au finalizat tragic taman acolo. Fatalitate.
Idea e ca la nemti sau olandezi după ce-ți pun catușele te lasa-n pace. Îți mai dau câte-un ghiont când nu ești legat si dai semne de violenta, cum o fi fost in cazul aluia cu piatra. La noi, in România, te bat legat, fie de plăcere, fie ca sa obțină o semnătura de la tine.
Colegul ăla, o mai plătit o faza dura:). La piscina s-a imprietenit cu un tip „de viața”. După ceva timp, tipul dispare pur si simplu. Colegul, îngrijorat, se duce la poliție sa anunte dispariția. După o zi, e invitat la poliție si interogat. „Disparutul” era dat in urmărire internațională de Interpol.
Mmmm, prima date pe-aici, imi place blog-ul, in general, nu-mi plac generalitatile insinuante de genul:
„Poliția Română a „condus la secție pentru identificare” aproape 70.000 de oameni în 2010. Nu se știe câți au fost bătuți.”
Sau:
„Cazul Marinescu nu e singular. Practic i se poate întâmpla oricui, la un moment dat, să se întâlnească cu astfel de polițiști.”
Mai citesc o vreme, sper sa nu mai vad de-astea. Altminteri, putem sa continuam cu „probabil unii au si murit. Poate nu atunci, dar dupa. Nimeni nu a fost tras la rapsundere, etc, etc….” Antena 3, nu alta.
Faptul in sine e ingrijorator, trebuie investigat. Poate detalii mai multe ar fi fost binevenite („nu e singular, i se poate intampla oricui…”). Ar fi fost interesant si mai eficient, pentru ca altfel, prezentati mai mult opinii decat fapte (tara de rahat, etc, etc…)
Faptele sunt pe blogul APADOR-CH spre care am făcut trimitere. Acolo găsești detalii, eu am semnalat doar situația, cât am putut de general, exact pentru a sublinia că i s-ar putea întâmpla oricui.