Ce rocker serios nu ar fi vrut pe vremea lui Ceasca si alte concerte in afara de “118.932, salveaza acum”, “fata din vis” si alte prostii? Dupa episodul Targoviste, lucrurile s-au mai aranjat, dar frustrarile acumulate nu s-au diminuat semnificativ. Am avut parte prea tarziu si de prea putine trupe. Acum problema revine pe tapet. La Sonisfera, intr-o singura zi, s-au strans nu mai putin de 5 trupe de care eram si sunt indragostit. Si iata si dilema mea: Iulia are 7 ani iar Stefan doar 3 anisori. Amandoi sunt consumatori de “muzica buna”. Intrebarea este: sunt prea mici ca sa suporte live un concert Metallica?
Cat de mult ar putea sa le dauneze un concert Slayer? Doar pentru mine, nu mai simt nevoia sa merg la un astfel de concert. Cu ei, si pentru ei, as face-o. Poate ar trebui sa vorbesc cu organizatorii, sa astepte sa mai creasca un pic copiii mei, presupunand ca peste mai multi ani, cand vor putea alege, ei vor alege chiar genul asta de muzica . Pana acum nu am fost cu ei decat la o imitatie de festival rock, ma refer la Stuffstockul de anul trecut. Chiar si asa, desi nu ar fi vrut sa mai plecam de acolo, amandoi au fost destul de speriati de basii care ne innodau intestinele. Ar putea explozia de megawati de la un concert mai serios sa-i afecteze psihic? Sa le afecteze dezvoltarea pe viitor?
Pe de alta parte, pana nu demult, credeam ca rockul, tutunul, alcoolul si sexul sunt super (nu stiam sigur de sex dar asa auzisem). Imi doresc acum asa ceva pentru Iulia si Stefan?
Sunetele de la concert or să fie prea puternice pentru ei, chiar dacă muzica e bună 🙂
Depinde unde anume stati. In fata sunetele sunt mai puternice, dupa mine prea puternice pentru niste copii mici. Desi parca existau un fel de protectii pentru urechi speciale pentru copii… dar nu sunt 100% sigura. In acelasi timp, parca in fata oamenii sunt mai civilizati – spun asta pentru ca nu stiu sa fi fost un singur incident in fata la toate concertele la care am fost, tot ce s-a mai intamplat s-a intamplat mai in spate. Cu copiii mici mai e o problema: inaltimea lor. Cum pot sa vada ceva? Doar daca sunt luati pe umeri, ceea ce s-ar putea sa-i deranjeze pe cei din spate.
PS – "La Sonisfera, intr-o singura zi, s-au strans nu mai putin de 5 trupe de care eram si sunt indragostit." – aaa… 5? Heaven and Hell nu mai vin. Scrie pe site-ul oficial Sonisphere.
Pacat de Heaven and Hell ( eu ii consideram de fapt Black Sabbath cu Dio)
De ce sa traumatizati copii de mici? Vor intelege ei oare ceva din toata harmalaia aia?
Gandeste-te cand faci o actiune, ce bagi si ce scoti?
Care ar fi beneficiile faptului ca vei merge cu ei la concertul ala?
@r.vasile : beneficiile ar fi ca si-ar cunoaste de timpuriu tatal si lucrurile care-l bucura! si ca-i pui de mici pe calea corecta – muzical vorbind. atat
@dollo: arata f. bine dollo news! bravo!
Nu e cazul cred sa vorbim de beneficii, cuvantul potrivit ar fi satisfactie.
Va dau un exemplu, de curand i-am cumparat lui Stefan Guitar Hero Metallica, evident ca nu se descurca cu chitara ( nu stiu ce o fi fost in capul meu, ce speram), dar atunci cand eu ma produc la chitara, el ia microfonul si satisfactia e enorma cand vad cat suflet pune, cat de bine cunoaste melodiile, cum se invarte ca noul basist de la Metallica.
De altfel poate ar trebui sa va spun si ca atat el cat si sora lui Iulia, s-au delectat in burta mamei cu National Acrobat, iar eu stand cel mai adesea singur cu ei, asta era melodia cu care ii adormeam cel mai usor.
In ordinea asta de idei, uite si un video super :
<object width="310" height="250" id="336192" type="application/x-shockwave-flash" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" alt="OZZY !!! Funny Videos"><param name="movie" value="http://embed.break.com/MzM2MTky"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed src="http://embed.break.com/MzM2MTky" type="application/x-shockwave-flash" allowScriptAccess=always width="310" height="250"></embed></object><font size=1>
Si o concluzie: nu mergem la concert, era o dilema cu raspuns asteptat. Speram doar ca sunt si altii care simt la fel ca mine, care au simtit macar un mic impuls de a sari niste etape.
@Minea, mi-a placut "sa ii puna de mici pe calea corecta, muzical vorbind".
Nu crezi ca e doar chestiune de gust?
Fara sa jicnesc gusturile celor de pe aici, eu de exemplu nu gasesc nimic interesant in muzica Rock, la fel ca mine, o multime de alti oameni si nu neaparat manelistii (cei despre care toti spunem ca sunt calea gresita:) ).
Sunt multi care agreeaza Opera, Opereta, muzica clasica si fara a spune ca aia e o directie corecta, nu mi se pare corect sa spunem implicit ca nu au valoare prin afirmarea ca directia spre rock e directia corecta.
Mai mult decat atit, eu sunt adeptul liberei alegerii, asa ca ar trebui ca parinti sa incercam sa nu influentam viata celor mici numai fiindca asa ne-a placut noua o chestie.
Si ma opresc ca aici o dam in discutii averse si diverse despre religie, gusturi, educatie and co.
Mult noroc.
@Radu Vasile, eu, nu cred ca ar fi o problema daca o dam in discutii…de oricare zici tu 🙂
Sa stii ca eu am incercat si cu opera ( mai ales cu Mozart, acesta fiind preferatul meu ) dar spre deosebire de ce spun psihologii, copiilor mei nu le place genul asta, poate cand vor mai creste.
Vreau sa le ofer copiilor mei cateva directii, sa ii indrum, nu cred ca e normal sa faci copiii si sa-i abandonezi, cred ca e exagerat ce spui. Chiar as vrea sa influentez viata celor mici.
De unde stii ca o faci in directia potrivita?
***
Sunt de acord cu tine, nu ii poti abandona, dar trebuie sa vedem in ce fel se poate interveni cat mai ne distructiv:)
chestia e ca gindesti un pic egoist – adica doar la tine si copiii tai. nu ma bag in directia 'e bine pentru ei sau nu', dar indraznesc sa iti supun atentiei un alt aspect. Iti amintesti, oare, acum 8 ani si mai bine, cind inca nu aveai copii si mergeai la film, teatru, spectacole divertis, ma rog, un 'event'. si la un moment dat toata lumea de pe vreo 4-5 rinduri de scaune (si ma multe poate) era deranjata si gradual iritata de un copil de 2-3-5-6 ani care urla, nu putea sta locului, il trecea pisi, cerea atentie, samd?
ti s-a intimplat cred, si nu o data doar chestia asta. si iti spuneai probabil pe atunci ca tu, cind o sa ai copii, nu o sa faci la fel.
din pacate, observ cum cei care au copii ajung inevitabil sa uite chestiile astea, si ajung sa isi carabaneasca copiii in locuri unde evident nu este cazul. sincer, daca ai putin rspect si pentru restul lumii, si nu doar iubire orbeasca pentur copii (care e de inteles, nu am nici o problema cu asta), lasa copiii acasa, si alta data du-i doar in medii care sint evident destinate lor (matinee, Palatul Copiilor, samd)
scuze ca spun asta, dar mi se pare ca traim intr-o dictatura a parintilor cu copii – totul le este permis, scuzat copiilor pentru ca 'sint copii si nu stiu ce fac'. Perfect de acord, dar parintii lor nu sint, si deci ar trebui sa fie mult mai responsabili si mai selectivi in ceea ce priveste unde sa isi duca odraslele.
besides, dupa toate criteriile morale, culturale, samd, nu vad ce beneficiu ii aduce unui copil de 3 ani participarea la concertul Metallica. Nici la 7 ani nu mi se pare util, dar sa zicem ca trec cu vederea. Sa scrii ca 'sint consumatori de muzica buna1 e iar tras de par: in fapt, la fvirsta aia spun ca le placa a) pentru ca simt ca asta astepti de la ei si b) pentru ca doar asta aud, deci nu au termen de comparatie (chiar daca ar avea discermanintul de a alege)
Desi imi place siteul asta, blogul asta mi se pare mai mult o fandoseala de-a tatalui, care intr-o forma de narcisism pe de o parte vrea sa arate cit de cool tata e el, si pe de alta parte vrea peste 10 ani, cind copiii vor fi adolescenti, sa se laude la prietenii lor cum ca 'Iulia merge la concerte inca de la 7 ani'. Nu te teme, la vremea aia Metallica le va parea prietenilor ei ceva la fel de demodat cum ni se pare noua Karel Gott. Probabil vei obtine efectul advers ('saraca Iulia, taica-so o cara la concerte cu mosii aia de la Metallica pe cind era copil'). Si ar mai fi ceva: nu cumva, pe undeva, carindu-i cu tine la concert incerci sa deconstuiesti senzatia aia usor deprimanta ca de cind ai copii s-au cam dus pe apa simbetei vremurile si nebuniile tineretii? Nu o sa convingi pe nimeni cum ca 'nu am renuntat la nimic din cauza copiiilor, sint tot rebelul de alaltaieri'.
@xanaxdu
Mi-ar fi placut sa gandesti putin inainte sa comentezi. 🙂
In primul rand, obiectia principala din cometariul tau nu are fix nicio legatura cu cazul de fata. Nu cred ca la un concert Slayer s-ar putea face auzit plansul unui copil, sau ca cei din randurile din spate ar avea motive sa strige : liniste! capu' mai jos, nu se vede scrisu'.
Nu stiu ce problema ai cu copiii, dar cred ca e o exagerare grosiera sa spui ca exista o dictatura a parintilor cu copii. Eu de exemplu nu mi-am dus si nu imi voi duce copiii la opera, teatru ( exceptie Tandarica), pana cand nu voi crede ca vor avea rabdare sa vada pana la sfarsit spectacolul. Nu simt ca sunt indreptatit sa fac orice doar pentru ca am copii. Pe fiica-mea o duc la filme de la 4-5 ani, dar doar la filme care o captiveaza. Nu am iesit niciodata prematur de la un spectacol cu ea. Zic ca am apreciat destul de bine unde o pot duce si unde nu. Cu fiul meu am incercat o singura data la film, dar era un film de 4-5 minute (6d la lightcinemas). In cazul lui e drept ca am gresit, a plans si a trebuit sa iesim din sala. Dar ocupasem un loc strategic (langa iesire) asa incat nu am deranjat pe nimeni.
Revenind la partea comentariul care are legatura cu postul meu, ma voi repeta, nu vorbim de beneficii aici, Nu asa imi gandesc eu viata. Nu suntem niste "fripturisti", nici eu nici copiii mei, nu vrem sa "castigam ceva" din actiunile noastre.
Au termen de comparatie. Stiu ce sunt alea manele, stiu ce e aia muzica pentru copii, nu aveau cum sa nu auda de Jonas, Lovato, Montana. Cat despre mine, eu nu gandesc si nu simt ca o moda muzica. De altfel ar fi si greu sa spui ca trupe care au avut succes acum 30, 40 de ani sunt acum la moda. Nu stiu cum te-ai gandit tu. Cred ca mai mult de jumatate din persoanele a caror muzica o ascultam sunt moarte de mult sau cu un picior in groapa.
La restul acuzelor nu-ti raspund pentru ca mi se par pe cat de nedrepte pe atat de jignitoare.
PS Departe de mine gandul ca nu am renuntat la nimic din cauza copiiilor, am renuntat la o gramada de lucruri. Ideea e ca nu imi pare rau. :