Vecine, n-ai o ranga?!

Cum reactionezi cand suna unul si zice: buna seara vecina, eu sunt vecinul de alaturi, dar m-am incuiat pe dinafara. N-ai o ranga sa-mi dai ca sa sparg usa?

Cum reactionezi cand suna unul la usa si zice: buna seara vecina, eu sunt vecinul de alaturi, dar m-am incuiat pe dinafara. N-ai o ranga sa-mi dai ca sa sparg usa? Io am zis ca n-am, dar am sunat administratorul, ca sa-l intreb cine e adevaratul proprietar la casa de langa mine, ca eu il vad de cativa ani pe altul ca intra acolo.

Tipul era tanar, imbracat intr-un cojoc „Alain Delon”, si insotit de alti doi indivizi si mai tineri. Dubiosi si nu prea. Dar parca poti sa stii in ziua de azi cine e dubios si cine nu? Plus ca tipul vorbea cam precipitat, izbea cu umarul in usa pe care se chinuia s-o sparga, si invartea o cheie in yala de jos, deci dadea impresia ca ar putea fi cine zice. Era cam ora 18.00, deci nu prea potrivita pentru o spargere, plus ca facea si suficient zgomot cat sa nu te gandesti ca ar fi hot. Totusi…

Dupa ce l-am refuzat politicos la treaba cu ranga (oricum nu aveam asa ceva), am sunat la administrator sa-l intreb cine e vecinul. Administratorul zice:

– La mine figureaza unul x, dar nu stiu cum arata. (administratorul are vreo zece blocuri in afara de noi in administrare)

– Eu il stiu pe unul mai corpolent, si nu e asta cu ranga sigur, zic

– Corpolent? Hai ca-l sun pe portar, poate e in zona sa urce pana la tine si sa vada cine e.

– Pai hai, ca astia deja sparg usa, dupa ce zgomote se aud, zic.

– E, s-o sparga, da-i dracu!, conchide administratorul.

Despre portar v-am mai povestit. Un pensionar pe caz de boala, care face si pe femeia de serviciu si in general e un tip foarte pasnic.

La cateva minute dupa ce am inchis cu administratorul, aud prin usa, pe hol, vocea portarului, spunandu-i prietenos „vecinului”:

– Ati speriat-o pe vecina ca a zis ca sunteti hoti, si l-a sunat pe administrator si m-a trimis pe mine sa vad ce se intampla!

E, nu-i asa ca e bine sa ai portari la bloc? Data viitoare sun direct la politie, daca tot e sa fiu data in gat ca vecina turnatoare.

Tags: , ,

5 Responses to “Vecine, n-ai o ranga?!” Subscribe

  1. Gilbert 02/11/2010 at 08:40 #

    Na’ că te-ai pus bine cu vecinul 😉

    • Dollo 02/11/2010 at 14:07 #

      M-am lins pe bot de cana cu zahar traditionala intre vecini

  2. mircea 02/11/2010 at 18:29 #

    Si au spart usa pin' la urma? Daca da, zi-le s-o schimbe cu una metalica…

    • Dollo 02/11/2010 at 22:45 #

      Mircea – au scos yala cu o bormashina, si azi se chinuie s-o schimbe. Se pare ca totusi asta ar fi vecinu… Adineauri faceam supozitii in familie cu privire la ce s-o fi intamplat cu vechiul vecin: o fi transat in baie, ingropat in vreun perete fals, taiat bucati si dus la ghena… 🙂
      Ana – acolo se vede adevaratul vecin, la nevoie. Cine stie daca ar fi anuntat cineva politia 🙂

  3. Ana 02/11/2010 at 21:10 #

    Mmm… eu chiar am patit sa mi se blocheze usa. Am ramas blocata inauntru si am chemat prin telefon un coleg sa sparga usa din exterior. S-a intamplat in timpul zilei, cand oamenii erau la lucru (si eu ar fi trebuit sa ajung la faculta, doar ca pe usa nu se putea si sa sar pe geam de la etajul 3 nu-mi venea), da' daca ar fi fost vecinii de palier (cu care ma cunosc) acasa si l-ar fi vazut cum se chinuia sa sparga usa, ce-ar fi zis? 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…