Și, în al doilea an de pribegie, a apărut în sfârșit și primul „you should learn german” din viața noastră. Era și timpul. În rest, despre cum știu unii să-și pună industria în valoarea și s-o împrietenească cu publicul
Recent News Subscribe
Categories:
Poze cu pisici
Micile mele panseuri împart audiența aici cu cei veniți numai pentru pisici, și pe care i-am văduvit de conținut de când nu mai postez pe fb. Așa că, iaca, o postare cu poze cu pisici. Și cu câinele Șandor, firește.
Cât farmec încape în 93 de ani de viață
Despre arhitectul Romeo Belea, despre care am auzit prima dată datorită unui excelent documentar TVR, dar și unei prietene arhitect care mi l-a recomandat. Plus câteva considerații despre bătrânețe, maică.
Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice
Cu „Navetist la tropice”, cartea doctorului Ionuț Șendroiu, încheiem cât de cât fericit tura de lecturi începută la finele lui 2023 și deschidem lista pentru anul ăsta. Aștept propunerile voastre până duminică.
Vigilențe
Fight or flight? aceasta este întrebarea. Plus alte considerații filosofice pe tema: la ce sunt buni vigilenții dintr-o societate, când se poate foarte bine să radem tot și s-o luăm de la capăt. Din timp în timp…
Petre Mihai Băcanu, eliberat după 35 de ani
Memoriile unui om bun despre o lume a răului. În epoca breikingniuzurilor, a titlurilor bombastice, a „adevărurilor” violente, apare această carte scrisă parcă cu stângăcie și modestie, de un bătrân de 83 de ani, care a luptat aproape singur cu comunismul. De aia am pierdut toți.
O stea de la minister, cinci de la oaspeți
În care Dollo e evaluată de o comisie de la Ministerul Economiei Digitalizării Antreprenoriatului și Turismului și rezultă că are un lips major în dotare. Pe care nici nu vrea să-l repare.
Ursitul unei doamne
De Bobotează, mama m-a dus la cimitir ca să-i văd „apartamentul” pe care și l-a pregătit singură, iar eu am visat ce mă macină mai mult când sunt în România.
Scrisorile care n-au găsit pe nimeni acasă după Revoluție
În 1990, o familie de francezi emoționați le-a scris unor români, despre care au aflat de la televizor, că sunt gata să-i ajute să găsească democrația. 34 de ani mai târziu, scrisorile alea încă își așteaptă destinatarii. La fel și democrația.
Abu Dhabi, sora mai bogată, dar modestă, a Dubaiului
A doua parte a vacanței în Emirate, în care n-am reușit să cunoaștem vreo cămilă, să vedem vreun deșert și nici să prindem gustul ciocolatei Dubai. Tot numa pă arhitectură, obiective turistice și alte plictiseli. Plus mult pește.
Articles
-
Industrienacht, cum își laudă elvețienii munca
-
Apocalipsa AI, după Harari
-
De toți banii
-
Ce-am găsit să fie al meu
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
-
Vechituri
-
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
-
Carnavalul din Basel
-
Cami: Eu aș fi făcut un sarcasm, le-aș fi scris în g...
-
Dollo: Nu știu ce-i cu atâtea comentarii apreciative la...
-
-
-
NeluF: Felicitări pentru jurnalismul educativ și d...
-
Om bun: Daca nu suntem in stare sa participam la club, sau...
-
Alexandru Ioan Roman: Vă urmăresc cu interes constant articolele și s...
-
VASILIU MIRCEA PAUL: Din ”veacurile întunecate” atunci cînd biser...
Ce citim luna asta
