Cum era o americancă să pună bazele unei noi religii într-un bloc din Vitan, din cauza unor coincidențe care au creat impresia că a lăsat câteva apartamente fără apă caldă. Și cum s-a făcut până la urmă de am rămas atei
Articles
-
Drepturile sunt doar pentru oamenii care ne plac
11/08/2026
-
De ce credem toate tâmpeniile…
10/08/2026
-
Când mama se transformă în copilul care-ai fost
03/08/2026
-
Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga
24/07/2026
-
Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania
26/06/2026
-
Cea mai interesantă biserică făcută de un ateu
24/06/2026
-
Când relele lumii te ajung și-n paradis
15/06/2026
-
Ce cărți citim până în 2027, pe vremea asta
08/06/2026
-
Când mama se transformă în copilul care-ai fost
03/08/2026
-
Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga
24/07/2026
-
Drepturile sunt doar pentru oamenii care ne plac
11/08/2026
-
De ce credem toate tâmpeniile…
10/08/2026
-
Iulian: Propun o carte cum n-ați mai citit niciodată. Su...
-
Florin: Eu nu cred că este necesară o nouă lege. Sunt d...
-
Dollo: Las că nici prin generațiile mai vechi nu se exc...
-
Dollo: Nu ştiu despre ce e vorba. Dar la clubul de carte...
-
Dollo: Ştiu, am şi dat link către el....
-
Dollo: O să țin minte că am reuşit să influențez pe...
-
Dollo: Ei, totuşi domnul Petreanu a lucrat în instituț...
-
Dollo: Păi capii ăia dezinformează cu identitatea asum...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 6 septembrie 2026, ora 21.00, discutăm „Ultimul nud” de Ellis Avery. Clubul se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cărțile și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2026-2027
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”






