Cât timp turistul român e ocupat să stea în trafic pe Valea Prahovei sau pe la Bran, în restul țării răsar nedescoperite mici guri fermecătoare de rai
Articles
-
Ce cărți citim în 2025 06/02/2025
-
Poze cu pisici 03/02/2025
-
Cât farmec încape în 93 de ani de viață 31/01/2025
-
Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice 28/01/2025
-
Vigilențe 21/01/2025
-
Petre Mihai Băcanu, eliberat după 35 de ani 15/01/2025
-
O stea de la minister, cinci de la oaspeți 13/01/2025
-
Ursitul unei doamne 06/01/2025
-
Povești aproape pescărești, cu navetiști. La Tropice 28/01/2025
-
Poze cu pisici 03/02/2025
-
Ce cărți citim în 2025 06/02/2025
-
Vigilențe 21/01/2025
-
Cât farmec încape în 93 de ani de viață 31/01/2025
-
Dollo: Nu se pot pune poze în comentarii, dar vă cred p...
-
Dollo: Da, se văd parțial pentru că e de fapt o captur...
-
Mihaela: Am închiriat o mica locuință prin acest sistem....
-
Om bun: Si aici functioneaza cenzura, sau doar eu vad titu...
-
Dollo: Păi ia să participi măcar la clubul cu Hucklebe...
-
Tiberiu P.: Cred c-am mai scris, sunt deacord cu HemingWay, Av...
-
Mmmaria: Vaaai ce bucurie! Mâine am de lucru, iau fiecare ...
-
sorina: Minunate feline! Le ador si ma incarc pozitiv cit...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 15 martie 2025, ora 19.00, discutăm despre „Păsări migratoare” de Fernando Aramburu. Se ține prin video-conferință pe Skype, deci dacă ați citit cartea și vreți să participați, intrați pe acest link: https://join.skype.com/OwJaaBo7q5Yl
Cu un click pe poza cărții găsiți ce cărți citim la clubul de carte în 2025-2026
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”