Regula fermoarului în țara priorității de șmecher

Sau de ce nu merg la noi regulile inventate în societățile civilizate

fermoar2

Eram în concediu într-o țară străină când am nimerit pe o primă bandă care urma să se termine, iar pe banda a doua veneau mașini încontinuu. Să vezi că ni se termină concediul, până reușim să intrăm pe unica bandă de circulație, am gândit cu voce tare. Cineva din mașină, învățat să conducă prin Occident, m-a calmat spunându-mi că de aia în lumea civilizată s-a inventat regula fermoarului, exact pentru situații din astea. Conduceam de șase ani și era prima dată când auzeam despre asta. Nici la școala de șoferi, nici din folclorul șoferesc autohton, nici de la instructor nu auzisem vreodată de fermoar.

În filmul de mai jos este explicat cel mai bine:

 

Metoda fermoarului se predă la școlile de șoferi în Germania, din câte am înțeles. La noi au ajuns numai mașinile din Germania, cumpărate de regulă fără semnalizatoare și conduse de șoferi care au învățat regula priorității mașinii mai mari sau a a tupeului. De aia, când am înțeles care-i treaba cu metoda fermoarului, prima reacție a fost: da, dar la noi nu merge, pentru că…

Pentru că la noi fermoarul se face când pe stânga, când pe dreapta, după cum găsește șmecherul spațiul ca să depășească coloana. Ba pe linia de tramvai, ba pe banda de făcut la stânga cu verde intermitent, ba pe banda întâi, chiar dacă se vede de departe că e blocată și că pe banda a doua stă toată lumea la coadă din cauza asta.

Am încercat să-i explic asta omului cu experiența de condus occidentală și nu am reușit, pentru că de fiecare dată mă loveam de răspunsul lui onest: da, dar așa e fair-play, să le dai voie și celor de pe banda care se termină să se încadreze în trafic și să circule. Omul pur și simplu nu pricepea că nu e vorba despre o bandă care se termină, ci de o bandă inventată ad-hoc și folosită șmecherește, cum e linia de tramvai, și că șoferii ăia care depășesc/fentează coloanele nu merită să beneficieze de metoda fermoarului. O vreme m-am suspectat pe mine că sunt înrăită de mizeriile astea dâmbovițene și de aia nu sunt capabilă să înțeleg șofatul fair-play, dar mi-am revenit repede circulând iar prin România.

fermoar

Îmi amintesc, însă, de discuția asta aproape zilnic în trafic. Pozele, de exemplu, sunt făcute zilele astea pe șoseaua Pantelimon, unde linia de tramvai este permanent folosită pentru prioritatea de șmecheri. Preț de vreo trei semafoare, cât am așteptat aici, coloana de tramvai s-a umplut și s-a golit de tot atâtea ori. Semn că niște oameni de bine le-au dat voie acolo în față să se bage și să treacă înaintea lor. Fermoarul funcționează și la noi, dar e respectat doar de proști. Așa cum se întâmplă cu orice regulă, nu numai de trafic, pe care cineva a încercat s-o transpună în țara asta, copiată din alte civilizații.

Pur și simplu nu merge, pentru că românii își consumă toată energia ca să găsească o portiță de ocolire. De la parcat pe loc nepermis, „pentru că nu sunt locuri de parcare” sau pe mai multe locuri, „pentru că mi se rupe de ceilalți”, blocat prima bandă „pentru cinci minute”, depășit coloana pe linia de tramvai sau pe contrasens, „pentru că arde”, tăiat fața, „pentru că ăla e obligat să mă ferească”, condus un pic băut, „pentru că eu țin la băutură”, toate sunt socotite mici găinării, din care nu moare nimeni, dar realitatea e că din astea chiar se moare. Iarna asta am scăpat ca prin urechile acului de la o moarte sigură, pe serpetinele de pe culoarul Rucăr Bran, când mi-a ieșit în față unul care depășea un tir, pe contrasens, în curbă.

În zile din astea ploioase în care iese la iveală tot ce-i mai rău în șoferul român mă gândesc că o fi vreun motiv întemeiat pentru care am fost feriți până acum de atentate. Faptul că nu respectăm nicio regulă e suficient ca să-i sperie pe teroriști, nu poți să te bazezi să pui o bombă cinstită într-o țară în care dă unul peste tine pe contrasens sau îți taie fața și nu apuci să-ți îndeplinești misiunea sfântă.

P.S. Da, eu sunt aia care se chinuie să parcheze pe mijlocul locului, cât mai corect, traversează pe verde și pe la zebră, parchează la o stație distanță dacă nu găsește la scară, pleacă mai devreme de acasă ca să nu întârzie… chestii din astea obsesiv compulsive de om dus cu capul.

Citeste si:

Etichete: , , , , , ,

11 comentarii la “Regula fermoarului în țara priorității de șmecher” Subscribe

  1. Petcu Irina 24/03/2016 at 18:53 #

    Ca la noi la nimeni . Traim intr-o jungla , din pacate .

    • Nume 27/03/2016 at 09:11 #

      Atunci muta-te la gradina zoologica, asta e rezultatu cand garcea da permise pe un kil branza, iar cu instigare la ura asupra romanilor, ce oameni tristi sunteti

  2. DanSu 25/03/2016 at 09:36 #

    Buna ziua :)
    “…blocat prima bandă „pentru cinci minute””- e doar o expresie. Pe Mosilor, Colentina & Co corect ar fi “..blocat banda doi” si/sau “blocat trotuar”.
    P.S. cu claxon nervos cand pietonul nu se fereste suficient de repede din calea masinii circuland pe trotuar.

  3. VASILIU MIRCEA PAUL 25/03/2016 at 10:53 #

    M-am ”ciocnit” de această metodă la începutul anilor 1980 la Budapesta unde (pe marile axe) o serie întregă de benzi (laterale, stînga-dreapta, că-s vreo 4-5) se transformă: era suficient să pun semnalizatorul și CEL MULT a patra mașină îmi făcea loc. Și dacă chiar ezitam (că tot valah mi-s, chiar dacă din mult-prea-lăudatul Banat) mă ”invita” ad labam (adică arăta cu dreapta cu palma în sus „poftiți” – îi vedeam în retrovizor sau mă atenționa soția ce ședea cu gîtul sucit).

    Tot atunci am ”gustat” din unda verde – porneai ca la cursele de dragster, țineai 70-80 pe oră – săreai cel puțin 8-10 stopuri (deși viteza legală era mai mică, dar TOȚI procedau astfel).

    Poate că acum a decăzut și Pudapeșt (pronunția nemților bănățeni): prin 1990, fără să mai intru în centrul marelui oraș, circulația mi s-a părut mult mai agresivă.

    DAR ”UNDE VERZI” VERITABILE NU AVEM NICI ACUM (Robu-timișoreanul promite ceva).

    Poate că onor´ poliția-MILIȚIE ar avea ceva de spus. Sau, ca pe vremuri, sînt prea mulți Gigina, gata să moară de dragul supușeniei, și prea puțini Godina (!!!)

    • Xanaxdoo 25/03/2016 at 13:01 #

      Eu traiesc in Budapesta de 15 ani, si am apucat, din pacate, sa observ ca si aici traficul se balcanizeaza. Nu e chiar ca in Ro, dar vad din ce in ce mai multi care nu vor sa le dea acces celor care vin din benzi laterale. In acelasi timp, se inmulteste numarul nesimtitilor care folosesc banda de siguranta de pe autostrada, banda de autobuz, linia de tramvai, etc, uneori chiar forteaza banda de contrasens. In general, ei conduc masini “tari” si nu au vreme si nervi sa stea in trafic cu toata pulimea, si cred ca traiesc cumva cu impresia ca, daca au ditamai tancul de masina, restul lumii trebuie sa ii respecte si sa le dea prioritate a prioric.

      Pe de alta parte, postul de radio pe care il ascult dimineata in drum spre serviciu (un post popular, dar nah, cu un public oarecum pre-selectat, pentru ca muzica transmisa este aproape integral Jazz), face ceea ce nu cred ca se face in Romania: din jumatate in jumatate de ora transmite stiri din trafic (unde sint cele mai mari aglomeratii), si mereu se spune: “multumim celor care respecta regula fermoarului”, “sintem bucurosi sa auzim ca pe x si y artera, tot mai multi dintre voi respectati regula fermoarului”, samd, samd.

      Cred ca nu ar strica si in Romania ca liderii de opinie (fiecare cu al lui, de la Andrei Gheorghe la Tudor Chirila si Dan Puric) sa isi foloseasca capitalul de imagine ca sa faca putina educatie. Bine, aici nu ma refer doar la fermoar, e vorba de multe alte chestii. Dar cita vreme la romani liderii de opinie sint exact aia care merg pe contrasens, omoara oameni si ramin pe “sticla” (vezi Serban Huidu), nu prea stiu la ce sa mai speram. Jos palaria la Ciolos care spunea ca nu foloseste antemenrgator, ca i se pare normal sa stea in trafic ca restul lumii, dar zic si eu, citi ca el?

  4. mihai 25/03/2016 at 11:50 #

    Eu nu-mi aduc aminte cand am auzit de fermoar. Poate prin 2009 cand m-am rostogolit pe autostrazile Atlantei?

    Din experienta, la noi functioneaza pe drumurile europene (autostrazi, drumuri cu 3 benzi care se ingusteaza la 2) cam in 50% din situatii, cu conditia prealabila sa ai aceeasi viteza cu cei de pe banda pe care vrei sa intri. Daca ai viteza mai mica si te bagi, primesti flashuri. Trebuie sa ai nervii tari si sa stai cu un ochi pe drum, sa-l vezi cand se termina iar cu al doilea in oglinda stanga, sa-l vezi pe ala ca-ti face loc in timp util.

    In Bucuresti functioneaza cam in 10% din cazuri, asa ca in majoritatea cazurilor ma opresc in spatele obstacolului (sau masinii de maturat rigolele). Injur mormait si astept sa apara un gol de trafic pe banda 2 :)

    La randul meu, daca e un fermoar autentic INTOTDEAUNA permit intrarea celorlalti, iar daca e prioritate de smecher nu ma dau la o parte niciodata, chiar daca ala se apropie de mine la intimidare. Din pacate, se intimideaza masina din fata mea de multe ori :(

  5. mihai 25/03/2016 at 11:56 #

    Si care e diferenta dintre fermoar autentic si de smecher? Pai ala autentic e fie ca in film, multe vehicule pe ambele benzi, sau e vreo rabla de masina / condusa de un mos / cu numar de provincie / care arata dezorientat :)

    Fermoarul de smecher e de regula un SUV / care depaseste coloana / taind linia continua / nu semnalizeaza / intra la intimidare.

  6. Andrei 25/03/2016 at 19:53 #

    Demonstratia stiintifica a impsibilitatii functionarii regulei fermoarului la noi:

    Daca regula s-ar aplica constant, ar insemna ca ai putea circula si pe banda tramvaiului (pt ca nu e interzis sa circuli pe ea, cu exceptia catorva cazuri unde sunt marcaje/indicatoare care nu-ti permit; problema este revenirea in siguranta de pe ea pe banda din dreapta).

    Daca s-ar inampla asa si toti ar sti ca la capat ar fi lasati sa intre in mod elegant si fara suparare, atunci o mare parte, de buna credinta, a conducatorilor auto ar circula pe sina tramvaiului pana in intersectie/peron.

    Acest lucru i-ar deranja insa pe “baietii nostri”, care n-ar mai avea niciun beneficiu (masurat in timp) fata de ceilalti. Si atunci ar merge pe cealalta sina de tramvai, fortand intrarea. In acel moment ar trebui sa aplicam regula “fermoarului dublu”.

    Continuand, prin inductie, ajungem ca toate masinile sa fie aliniate, pe un rand, transversal pe axul drumului. Lucru imposibil.

    Q.E.D. LoooooL :o)))))))

  7. o femeie 29/03/2016 at 13:58 #

    si in Belgia se mai baga unii in fata. De obicei sunt lasati, vorba unuia: ii naste nevasta!!
    Dar nu isi fac fermuar pe linia de tranvai ca nu e legal (carnet pierdut!), asa ca situatii ca nebunu’ ce a iesit din garaj si a nimerit (multumita gps-ului) pe linia de tranvai sunt rare.

    Solutia: lege stricta si amenzi mai mari.

    Plus inchis o banda doar pt autobuz/troleu, taxi/salvare (acolo unde e cazul si se poate, evident): mijloacele de transport vor merge mai repede si evident multa lume va lasa masina acasa.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Regula fermoarului în țara priorității de șmecher | România curată - 25/03/2016

    […] sursa: dollo.ro […]

  2. mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 12) - 27/03/2016

    […] Regula fermoarului. […]

Lasă un comentariu

Anunta-ma prin email cand apar comentarii noi.  Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Depre ziduri

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Dumnezeu preferă proștii

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.