Unde ati vrea sa va treziti?

N iste americani s-au trezit intr-o zi sa intrebe mai multi oameni acelasi lucru „Unde ati vrea sa va treziti?” si au primit cele mai variate raspunsuri. Majoritatea se refera la nevoia de dragoste, de intoarcere in timp pe vremea cand erau acasa, inconjurati de cei dragi, de calatoria in viitor ca sa-si vada copiii ca s-au descurcat in viata, de intoarcere la momentul in care nu erau bolnavi sau o ruda de-a lor inca traia. Mi se pare interesant experiementul, si pentru ca toate raspunsurile sunt atat de simple, aproape copilaresti, dar totodata utopice. Oamenii vor lucruri care de regula nu se pot cumpara cu bani – dragoste, liniste, sanatate, fericire, seninatate – dar de vreme ce si le doresc, se pare ca nu le au. Ma intreb ce raspunsuri ar veni din Romania, daca s-ar pune intrebarea asta pe un forum?

Mi-a luat ceva sa ma gandesc si eu unde as vrea sa ma trezesc, si ca sa fiu cinstita nu prea sunt sigura. Primul gand pe care l-am avut in cap a fost ca as vrea sa ma trezesc intr-o alta tara. Dar inca mai dezbat problema cu mine insami. Voi unde ati vrea sa va treziti?

Etichete:

12 comentarii la “Unde ati vrea sa va treziti?” Subscribe

  1. mihnea 21/10/2009 at 16:00 #

    da.. interesant e ca nu stim sigur unde dar vrem aproape sigur sa ne trezim in alta parte…

    • Dollo 21/10/2009 at 16:30 #

      si io care credeam ca numai eu sunt indecisa 😛

  2. Vlad 21/10/2009 at 19:12 #

    Intr-un hotel, orice fel de hotel, oriunde. Nu stiu bine de ce, dar eu unul iubesc hotelurile. Poate pentru senzatia aia de provizoriu.

  3. confruntadurerea 21/10/2009 at 20:38 #

    Am vazut cu ani in urma un film (nu foarte bun) in care personajul principal feminin defineste fericirea ca starea in care nu iti doresti sa fii in alta parte. Si oricat de mult am incercat sa imi complic notiunea de fericire in minte, tot la replica asta usor siropoasa am ajuns, combinand-o cu titlul lui Kundera, "Viata e in alta parte". Asa ca, din respect pentru mine, m-am straduit si ma straduiesc sa nu imi doresc niciodata sa ma trezesc in alt loc decat cel in care ma trezesc. Ma straduiesc sa fac in asa fel incat locul sa fie cel pe care mi-l doresc, adica. Dar m-am trezit multa, foarte multa vreme, asa cum stii, dorindu-mi sa ma fi trezit in alta tara si atunci ziua incepea foarte prost si continua prost. Eram in locul nepotrivit si realizam asta din clipa in care ma trezeam. Ce sanse avea ziua?

  4. Raluca 21/10/2009 at 21:02 #

    As vrea sa ma trezesc la 20 de ani, oriunde, dar cu mintea de acum… 🙂

    • Dollo 21/10/2009 at 21:28 #

      @raluca – e, hai ma, ca nu e ca si cand ai avea acum 50. te lovi nostalgia deja la 30? 😉
      @confruntadurerea – in teorie asa as zice si eu, precum eroina ta, dar mai am o dilema: imi doresc acum sa fiu in alta parte pentru ca nu ma simt bine aici sau pentru ca nu ma simt bine cu mine? Cateodata mi se pare ca amandoua sunt valabile. De aia e mai comod sa gandesc ca daca as emigra as exclude macar una din angoase…
      @vlad – deci ar fi cam asa, sa te trezesti in fiecare zi in alt hotel, ca sa nu cumva sa devina ceva definitiv intr-un singur hotel 🙂

  5. Raluca 22/10/2009 at 00:13 #

    Nu m-a lovit nostalgia, dar simt ca am nevoie de si mai mult timp ca sa fac lucruri pe care nu le-am facut mai inca, dar nici nu pot sa le fac mai tarziu… si ca un raspuns la ceea ce ai spus… sa ma reacomodez cu mine… 😉

  6. Gilbert 22/10/2009 at 00:37 #

    Eu aş vrea să mă trezesc într-o ţară… normală la cap. Oare se poate aşa ceva? Sau asta presupune că mă pot trezi oriunde, numai în România nu…

  7. Mekone 22/10/2009 at 01:45 #

    Și dacă nu mai sunt în România, pot să zic și eu ceva? Aș vrea să fiu iar cu bunicii cu care am copilărit în aceeași curte, la țară. Nimic din ce am întâlnit nu se compară cu modul în care trăiau ei … săraci, dar optimiști, muncitori, romantici, glumeți, senini ….

    • Dollo 22/10/2009 at 11:33 #

      @gilbert – dintre noi cred ca tu esti cel mai aproape sa te trezesti in… alta tara. Vezi tu daca e normala la cap, si ne scrii de acolo 😉
      @Mekone – aveam nevoie si de niste guri de aer normal, de afara, si pot sa le inteleg ca-si doresc sa fie din nou la tara la bunici 🙂 Nostalgia asta o mai am si eu, si inca n-am plecat din tara. Cred ca e un dor pe care-l au aproape toti emigrantii (romani), cel putin asa mi-au zis mie cei pe care i-am cunoscut. Partea proasta e ca nici vacanta aia la tara nu mai e aici ce-a fost. O sa revin cu amanunte intr-un post pe tema asta, ca tot mi-ai amintit 🙂

  8. Madalina 22/10/2009 at 13:01 #

    Dragut filmuletul la care ai pus link. Desi are si doza lui de americani prosti. Ai vazut-o pe baba cu steagul americii la sapca.. MArog, sa trecem la ale mele.

    CAnd ai pus topicul m-am gandt: unde domne, unde…? CA la mine e frig ca dracu, vecinii nu vor sa dea drumul la caldura, ieri cel putin era mai cald afara. SI as vrea si la mare, undeva. Mi-era si pofta de o pizza buna, asa ca m-am gandit: Napoli. Sunt fericita posesoare a unui bilet dus-intors (nici un milion jumate' – wizz air)! Haideti sa ne trezim sub Vezuviu maine. Macar e fezabil…

    • Dollo 22/10/2009 at 14:42 #

      daca zici tu, zbor lin si aterizare usoara! 🙂 Io as fi zis mare/posibil ocean, fructe de mare, deci Portugaliaaaaa! 🙂 (mai ales ca sunt fo 29 de grade la Lisabona, cica face lumea plaja, zicea dom' Caragea)

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.