Unde ati vrea sa va treziti?

N iste americani s-au trezit intr-o zi sa intrebe mai multi oameni acelasi lucru „Unde ati vrea sa va treziti?” si au primit cele mai variate raspunsuri. Majoritatea se refera la nevoia de dragoste, de intoarcere in timp pe vremea cand erau acasa, inconjurati de cei dragi, de calatoria in viitor ca sa-si vada copiii ca s-au descurcat in viata, de intoarcere la momentul in care nu erau bolnavi sau o ruda de-a lor inca traia. Mi se pare interesant experiementul, si pentru ca toate raspunsurile sunt atat de simple, aproape copilaresti, dar totodata utopice. Oamenii vor lucruri care de regula nu se pot cumpara cu bani – dragoste, liniste, sanatate, fericire, seninatate – dar de vreme ce si le doresc, se pare ca nu le au. Ma intreb ce raspunsuri ar veni din Romania, daca s-ar pune intrebarea asta pe un forum?

Mi-a luat ceva sa ma gandesc si eu unde as vrea sa ma trezesc, si ca sa fiu cinstita nu prea sunt sigura. Primul gand pe care l-am avut in cap a fost ca as vrea sa ma trezesc intr-o alta tara. Dar inca mai dezbat problema cu mine insami. Voi unde ati vrea sa va treziti?

Etichete:

12 comentarii la “Unde ati vrea sa va treziti?” Subscribe

  1. mihnea 21/10/2009 at 16:00 #

    da.. interesant e ca nu stim sigur unde dar vrem aproape sigur sa ne trezim in alta parte…

    • Dollo 21/10/2009 at 16:30 #

      si io care credeam ca numai eu sunt indecisa 😛

  2. Vlad 21/10/2009 at 19:12 #

    Intr-un hotel, orice fel de hotel, oriunde. Nu stiu bine de ce, dar eu unul iubesc hotelurile. Poate pentru senzatia aia de provizoriu.

  3. confruntadurerea 21/10/2009 at 20:38 #

    Am vazut cu ani in urma un film (nu foarte bun) in care personajul principal feminin defineste fericirea ca starea in care nu iti doresti sa fii in alta parte. Si oricat de mult am incercat sa imi complic notiunea de fericire in minte, tot la replica asta usor siropoasa am ajuns, combinand-o cu titlul lui Kundera, "Viata e in alta parte". Asa ca, din respect pentru mine, m-am straduit si ma straduiesc sa nu imi doresc niciodata sa ma trezesc in alt loc decat cel in care ma trezesc. Ma straduiesc sa fac in asa fel incat locul sa fie cel pe care mi-l doresc, adica. Dar m-am trezit multa, foarte multa vreme, asa cum stii, dorindu-mi sa ma fi trezit in alta tara si atunci ziua incepea foarte prost si continua prost. Eram in locul nepotrivit si realizam asta din clipa in care ma trezeam. Ce sanse avea ziua?

  4. Raluca 21/10/2009 at 21:02 #

    As vrea sa ma trezesc la 20 de ani, oriunde, dar cu mintea de acum… 🙂

    • Dollo 21/10/2009 at 21:28 #

      @raluca – e, hai ma, ca nu e ca si cand ai avea acum 50. te lovi nostalgia deja la 30? 😉
      @confruntadurerea – in teorie asa as zice si eu, precum eroina ta, dar mai am o dilema: imi doresc acum sa fiu in alta parte pentru ca nu ma simt bine aici sau pentru ca nu ma simt bine cu mine? Cateodata mi se pare ca amandoua sunt valabile. De aia e mai comod sa gandesc ca daca as emigra as exclude macar una din angoase…
      @vlad – deci ar fi cam asa, sa te trezesti in fiecare zi in alt hotel, ca sa nu cumva sa devina ceva definitiv intr-un singur hotel 🙂

  5. Raluca 22/10/2009 at 00:13 #

    Nu m-a lovit nostalgia, dar simt ca am nevoie de si mai mult timp ca sa fac lucruri pe care nu le-am facut mai inca, dar nici nu pot sa le fac mai tarziu… si ca un raspuns la ceea ce ai spus… sa ma reacomodez cu mine… 😉

  6. Gilbert 22/10/2009 at 00:37 #

    Eu aş vrea să mă trezesc într-o ţară… normală la cap. Oare se poate aşa ceva? Sau asta presupune că mă pot trezi oriunde, numai în România nu…

  7. Mekone 22/10/2009 at 01:45 #

    Și dacă nu mai sunt în România, pot să zic și eu ceva? Aș vrea să fiu iar cu bunicii cu care am copilărit în aceeași curte, la țară. Nimic din ce am întâlnit nu se compară cu modul în care trăiau ei … săraci, dar optimiști, muncitori, romantici, glumeți, senini ….

    • Dollo 22/10/2009 at 11:33 #

      @gilbert – dintre noi cred ca tu esti cel mai aproape sa te trezesti in… alta tara. Vezi tu daca e normala la cap, si ne scrii de acolo 😉
      @Mekone – aveam nevoie si de niste guri de aer normal, de afara, si pot sa le inteleg ca-si doresc sa fie din nou la tara la bunici 🙂 Nostalgia asta o mai am si eu, si inca n-am plecat din tara. Cred ca e un dor pe care-l au aproape toti emigrantii (romani), cel putin asa mi-au zis mie cei pe care i-am cunoscut. Partea proasta e ca nici vacanta aia la tara nu mai e aici ce-a fost. O sa revin cu amanunte intr-un post pe tema asta, ca tot mi-ai amintit 🙂

  8. Madalina 22/10/2009 at 13:01 #

    Dragut filmuletul la care ai pus link. Desi are si doza lui de americani prosti. Ai vazut-o pe baba cu steagul americii la sapca.. MArog, sa trecem la ale mele.

    CAnd ai pus topicul m-am gandt: unde domne, unde…? CA la mine e frig ca dracu, vecinii nu vor sa dea drumul la caldura, ieri cel putin era mai cald afara. SI as vrea si la mare, undeva. Mi-era si pofta de o pizza buna, asa ca m-am gandit: Napoli. Sunt fericita posesoare a unui bilet dus-intors (nici un milion jumate' – wizz air)! Haideti sa ne trezim sub Vezuviu maine. Macar e fezabil…

    • Dollo 22/10/2009 at 14:42 #

      daca zici tu, zbor lin si aterizare usoara! 🙂 Io as fi zis mare/posibil ocean, fructe de mare, deci Portugaliaaaaa! 🙂 (mai ales ca sunt fo 29 de grade la Lisabona, cica face lumea plaja, zicea dom' Caragea)

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale