Foto 24/11/2009

Fara cuvinte

Tags: alegeri, Piatra Neamt, vot

Un vot sanatos la spital

PR de chiloti, cu spam si adrese furate

6 Responses to “Fara cuvinte” Subscribe

Oana B. 24/11/2009 at 15:50 #

Parca nu e voie sa faci poze in cabina de vot 😀

Răspunde
- Dollo 24/11/2009 at 16:46 #
  
  @oana – da? nu stiam! 😉
  
  Răspunde
Radu Vasile 24/11/2009 at 17:25 #

da, pentru ca se poate interpreta ca ai pozat ca sa demonstrezi cuiva ca ai votat cu cine trebuie, ca sa primesti o anumita mita electorala.

Un alt aspect interesant… este ca vanzarea de voturi nu am vazut sa fie incriminata de lege, ci numai oferta de a le cumpara.

Asa ca desi e ilegal sa vi sa spui ia un kg de faina si voteaza-l pe Geoana, nu e ilegal ca eu sa ma duc sa ii zic lu Vanghelie, "da coane un milion si il votez pe Geoana" si el poate sa dea, ca nu mai intra sub incidenta legii.

Răspunde
DonPedro 24/11/2009 at 21:39 #

@Radu Vasile

Daca e chiar asa cum spui, trag concluzia ca avem un parlament de bantustanezi.

Răspunde
- Dollo 25/11/2009 at 00:39 #
  
  Si Parlamentul e oglinda poporului, nu? 😉
  
  Răspunde
Andreea 25/11/2009 at 17:36 #

Nu e chiar asa, articolul 26^4 din legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României prevede ca "Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi".

Răspunde

Leave a Reply

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Portrete 22/02/2016

Mergând pe sârmă

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

La moșie 28/12/2021

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea

Românisme 30/07/2013

Megastructuri și mini-popoare

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Românisme 28/03/2012

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Reportaje 27/05/2010

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Portrete 10/10/2016

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale