Doi independenți la mâna noastră

Cele două tabere ale independenților de la primărie. Like sau vot?

Sorin Oprescu, independent, 177.603 semnături strânse în câteva zile. Susținut de recent venita la putere opoziție.

Nicușor Dan, independent, 53.000 de semnături, strânse în aproape o lună. Susținut de inexistenta societate civilă din București.

Rămâne de văzut care învinge pe 10 iunie: like-ul sau votul?

Etichete: , , , ,

6 comentarii la “Doi independenți la mâna noastră” Subscribe

  1. ady 01/05/2012 at 09:39 #

    eu am vrut sa semnez. m-am uitat pe site-ul ala a lu’ nicusor dan si am vazut ca are „cort cu semnaturi” la intrarea principala in parcul bazilescu. intrucat si deoarece aveam treaba p-acolo am fo’ de doua ori, in zile diferite; e drept ca pe la aceeasi ora (6-6 si ceva pm-sefei mele nu-i pasa de implicarea mea in infaptuirea democratiei 🙂 ). si nu era nimeni.
    azi ies in oras. ma mai uit odata pe site unde zice ca are strangatori de semnaturi. sper sa fie, sau sunt si ei liberi, de 1 mai?

  2. ady 01/05/2012 at 09:48 #

    bun. m-am uitat pe site. nu mai apare lista cu locatii. daca se strang semnaturi pana pe 10 mai, de ce nu mai apare lista si de ce scrie ca tre’ sa le duca/ducemla sediul de nus’ unde.
    acu’ sa nu-mi zici ca tre’ sa facem eforturi pentru democratie, sa tre’ sa ne agitam, sa ne zbatem, sa aia sa ailalta.
    pot sa pun pariu ca la oprescu au umblat aia din poarta in poarta si din usa de apartament in usa de apartament. sau ceva asemanator.
    sunt convinsa ca omul asta n-are bani de asemenea desfasurare de forte, dar lista aia cred ca putea s-o mai lase pe site, dc data limita e totusi 10 mai si oamenii ar fi putut sa stea unde ziceau ca stau.
    doar zic, nu dau cu paru’

    • Dollo 01/05/2012 at 12:18 #

      Ady, n-am fost eu suficient de clară în postare: cei doi și-au depus deja candidaturile. Au strâns mai multe semnături decât aveau nevoie. Pozele sunt de la aceste ceremonii, împreună cu susținătorii lor. Ca una care nu se uită la tv deduc că nu vezi diferența dintre susținători 🙂

  3. ady 01/05/2012 at 16:53 #

    am priceput. in sfarsit. cred ca oarece diferenta vaz eu in pozele tale, dar nu-s tocma-tocma sigura.

  4. Ovidiu Cristian Hornoiu 02/05/2012 at 09:13 #

    Pe mine m-au intrebat daca semnez pe la Metrou la Eroilor pentru Nicușor Dan:) dar am refuzat am zis ca mai intai sa vad despre cine este vorba. Cand m-am convins ca merita semnatura mea nu am mai gasit unde sa semnez. Dar nu-i bai bine ca a reusit sa depuna candidatura, pana la urma conteaza votul cui il dam.

  5. Bogdan 03/05/2012 at 17:32 #

    Cu semnaturile doar ne-am calificat in finala, votul e cel mai important. Si notorietatea, asa ca incercati sa le spuneti si prietenilor vostri cine e Nicusor Dan. In rest sa citeasca, asculte si sa decida singuri daca vor sa il voteze sau nu.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Povești de la capătul lumii

vapor expeditie antarctica

Fin del mundo – sau curul lumii cum îi mai zic argentinienii – e la fel de scump ca Londra. Dar au pinguini, lei de mare și balene în fața casei.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.