Doi independenți la mâna noastră

Cele două tabere ale independenților de la primărie. Like sau vot?

Sorin Oprescu, independent, 177.603 semnături strânse în câteva zile. Susținut de recent venita la putere opoziție.

Nicușor Dan, independent, 53.000 de semnături, strânse în aproape o lună. Susținut de inexistenta societate civilă din București.

Rămâne de văzut care învinge pe 10 iunie: like-ul sau votul?

Etichete: , , , ,

6 comentarii la “Doi independenți la mâna noastră” Subscribe

  1. ady 01/05/2012 at 09:39 #

    eu am vrut sa semnez. m-am uitat pe site-ul ala a lu’ nicusor dan si am vazut ca are „cort cu semnaturi” la intrarea principala in parcul bazilescu. intrucat si deoarece aveam treaba p-acolo am fo’ de doua ori, in zile diferite; e drept ca pe la aceeasi ora (6-6 si ceva pm-sefei mele nu-i pasa de implicarea mea in infaptuirea democratiei 🙂 ). si nu era nimeni.
    azi ies in oras. ma mai uit odata pe site unde zice ca are strangatori de semnaturi. sper sa fie, sau sunt si ei liberi, de 1 mai?

  2. ady 01/05/2012 at 09:48 #

    bun. m-am uitat pe site. nu mai apare lista cu locatii. daca se strang semnaturi pana pe 10 mai, de ce nu mai apare lista si de ce scrie ca tre’ sa le duca/ducemla sediul de nus’ unde.
    acu’ sa nu-mi zici ca tre’ sa facem eforturi pentru democratie, sa tre’ sa ne agitam, sa ne zbatem, sa aia sa ailalta.
    pot sa pun pariu ca la oprescu au umblat aia din poarta in poarta si din usa de apartament in usa de apartament. sau ceva asemanator.
    sunt convinsa ca omul asta n-are bani de asemenea desfasurare de forte, dar lista aia cred ca putea s-o mai lase pe site, dc data limita e totusi 10 mai si oamenii ar fi putut sa stea unde ziceau ca stau.
    doar zic, nu dau cu paru’

    • Dollo 01/05/2012 at 12:18 #

      Ady, n-am fost eu suficient de clară în postare: cei doi și-au depus deja candidaturile. Au strâns mai multe semnături decât aveau nevoie. Pozele sunt de la aceste ceremonii, împreună cu susținătorii lor. Ca una care nu se uită la tv deduc că nu vezi diferența dintre susținători 🙂

  3. ady 01/05/2012 at 16:53 #

    am priceput. in sfarsit. cred ca oarece diferenta vaz eu in pozele tale, dar nu-s tocma-tocma sigura.

  4. Ovidiu Cristian Hornoiu 02/05/2012 at 09:13 #

    Pe mine m-au intrebat daca semnez pe la Metrou la Eroilor pentru Nicușor Dan:) dar am refuzat am zis ca mai intai sa vad despre cine este vorba. Cand m-am convins ca merita semnatura mea nu am mai gasit unde sa semnez. Dar nu-i bai bine ca a reusit sa depuna candidatura, pana la urma conteaza votul cui il dam.

  5. Bogdan 03/05/2012 at 17:32 #

    Cu semnaturile doar ne-am calificat in finala, votul e cel mai important. Si notorietatea, asa ca incercati sa le spuneti si prietenilor vostri cine e Nicusor Dan. In rest sa citeasca, asculte si sa decida singuri daca vor sa il voteze sau nu.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.